Istoria de peste 40 de ani a Rompetrol. Cum a ajuns societatea statului român în mâinile kazahilor, iar acum în cele ale chinezilor

Istoria de peste 40 de ani a Rompetrol. Cum a ajuns societatea statului român în mâinile kazahilor, iar acum în cele ale chinezilor

Grupul KMG International (fostul Rompetrol Grup) a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 11,4 milioane de dolari

Înfiinţat în urmă cu mai bine de 40 de ani de statul român pentru a fi reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere locale, grupul Rompetrol a fost privatizat prin metoda MEBO în 1993, iar cinci ani mai târziu ajungea să fie controat de miliardarul Dinu Patriciu. În 2007 şi în 2009, Patriciu a vândut acţiunile Rompetrol către KazMunaiGaz, iar acum kazahii vor să le vândă chinezilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

1974 - Statul român înfiinţează în 1974 grupul integrat de petrol şi gaze Rompetrol, reprezentantul la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti în perioada comunistă. Rompetrol a avut lucrări de construcţie conducte, foraj, construcţie rezervoare de depozitare în Libia, Iordania, Yemen, Egipt. 
 
1993 - Rompetrol se privatizează prin metoda MEBO (preluarea acţiunilor de către angajaţi şi management). Ulterior privatizării cifra de afaceri a companiei scade dramatic. 
 
1998 - Dinu Patriciu si Sorin Marin preiau Rompetrol, companie cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi pierderi de 1,5 milioane de dolari. În acel moment, Rompetrol avea preponderent activităţi de export-import petrol şi produse petroliere. 
 
1999 - Rompetrol preia rafinăria Vega Ploieşti. La doar nouă luni după preluare, cifra de afaceri a rafinăriei Vega s-a triplat. În acelaşi an, după eşecul privatizării Petromidia, Rompetrol începe procedurile pentru preluarea pachetului majoritar al rafinăriei deţinut l acel moment de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS).  De asemenea, Rompetrol devine Rompetrol Group BV Rotterdam (grup controlat de Dinu Patriciu) şi îşi mută sediul în Olanda.
 
2001 - Rompetrol cumpără acţiunile pe care FPS le deţinea la rafinăria Petromidia într-o tranzacţie totală de 615,5 milioane de dolari compusă din: plata a 50,5 milioane de dolari în contul FPS, asumarea datoriilor istorice de 340 de milioane de dolari şi obligativitatea de a face investiţii în valoare de 225 milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. În urma tranzacţiei, Petromidia devine Rompetrol Rafinare. 
 
2003 - În cotombrie 2003, în timpul Guvernului Adrian Năstase, Executivul emite Ordonanţa de Urgenţă 118/2003, aprobată prin Legea 89/2005, care prevedea conversia datoriei Rompetrol Rafinare de 660 milioane de dolari (suma include datoriile istorice – 340 milioane de dolari, penalităţi şi datoriile uletrioare privatizării din 2001, generate din activitatea curentă) în 22,8 milioane de obligaţiuni, convertibile în acţiuni. Scadenţa acestora a fost fixată pentru 30 septembrie 2010. 
 
2007 - În august 2007, Rompetrol anunţa vânzarea unui pachet de 75% din acţiuni către KazMunayGaz (KMG), compania de petrol şi gaze a Kazahstanului, în urma unei evaluări (comunicate de Rompetrol) a întregii afaceri (enterprise value) de 3,616 miliarde de dolari. Anterior tranzacţiei, Dinu Patriciu deţinea 80% din acţiuni, iar Phil Stevenson, restul de 20%. Prin achiziţie, KMG prelua inclusiv datoriile isorice. 
 
2008 - În octombrie 2008, KazMunayGaz anunţa în raportul de activitate al companiei că a plăit 1,6 miliarde de dolari pentru 75% din grupul Rompetrol, tranzacţie petrecută în august 2007. Compania a susţinut că suma achitată pentru 75% din acţiuni a fost consecinţa unei evaluări Rompetrol la 2 miliarde de dolari. Practic, suma anunţată de KMG era cu 1,1 miliarde de dolari mai mică decât valoarea vehiculată de Rompetrol în momentul vânzării, cu un an înainte. Oficial, diferenţa de preţ nu a fost lămurită nici până astăzi.
 
2009 - În iunie 2009, Dinu Patriciu vinde şi restul acţiunilor către KMG, grupul kazah devenind acţionar în proporţie de 100%. Ulterior, Patriciu a plecat de la conducerea Rompetrol, managementul fiind preluat aproape în totalitate de kazahi. 
 
2010 - În iunie 2010, Rompetrol convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor care aprobă majorarea capitalului social 100,2 milioane de dolari pentru răscumpărarea unei părţi din obligaţiunile scadente pe 30 septembrie 2010. 
În august 2010, Rompetrol Rafinare (Petromidia) răscumpără obligaţiuni în valoare de 70 de milioane de dolari (aproximativ 50 de milioane de euro), rămânând astfel de achitat diferenţa de aproape 600 de milioane de dolari reprzentând obligaţiuni - datoria istorică de  660 milioane de dolari (aprox. 570 de milioane de euro), asumată de Dinu Patriciu la privatizarea din 2001. 
Pe 30 septembrie 2010 (data scadenţei pentru obligaţiuni), AGA Rompetrol Rafinare aprobă conversia obligaţiunilor nerăscumpărate în acţiuni şi includerea lor în capitalul social. Statul român redevine acţionar la Rompetrol Rafinare cu un pachet de acţiuni de 44,69%, deşi nu-şi dorea acest lucru. KMG, prin achiziţia de obligaţiuni din 9 august în valoare de 50 de milioane de euro îşi păstrează pachetul majoritar cu 45,85%, restul de acţiuni aflându-se în posesia altor acţionari. 
Minsiterul Finanţelor contestă în justiţie legalitatea conversiei obligaţiunilor nerăscumpărate în acţiuni deoarece consideră că KMG îşi exercitase deja această opţiune în august când a achitat doar 50 de milioane de euro din datorie. 
 
2013 - Pentru aplanarea conflictului cu statul român, KMG propune semnarea unui memorandum prin care se obligă să răscumpere un pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare pentru 200 de milioane de euro (formal, şi alte companii pot licita la achiziţia acestui pachet de acţiuni, însă, realist, nu există nicio altă contraofertă) şi să creeze un fond de investiţii care ar fi trebuit să ajungă la un miliard de euro în şapte ani. Pe termen scurt, KMG se angaja să alimenteze fondul cu 120 de milioane de euro în nume propriu şi cu alte 30 de milioane de euro în contul statului român.
Tot prin memorandum, statul renunţă la acţiunea juridică demarată împotriva KMG şi la o bună parte din datoria pe care compania kazahă o preluase în momentul achiziţiei Rompetrol.  Memorandumul a fost semnat în septembrie 2013 şi aprobat de Guvern în inauarie 2014. 
 
2014 - Tergiversarea memorandumului (semnat între KMG şi statul român în septembrie 2013) a devenit pârghie de atac politic la adresa fostului premier Victor Ponta, considerat în spaţiul public un ”suporter” al KMG în România. De amintit că 2014 a fost anul în care Ponta a candiat fără succes pentru funcţia de preşedinte al României. 
 
2015 - La începutul lui octombrie (2015), ministrul demisionar al Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a declarat că KMG pregăteşte o investiţie de 30 de milioane de euro în capacităţile de rafinare şi în downstream. De fapt, fondul va finanţa în mare măsură devzoltarea business-ului Rompetrol în România. 
Gerea a avut în octombrie, la Astana, întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai guvernului din Kazahstan (premierul şi minsitrul Energiei) şi cu conducerea KMG pentru fixarea unui calendar de punere în practică a memorandumului. „Avem un calendar de zece luni pentru vânzarea acţiunilor şi implemementarea memorandumului”, a declarat Andrei Gerea pentru Adevărul Financiar imediat după finalizarea discuţiilor cu autorităţile kazahe. Tot la acel moment, Gerea a catalogat relaţiile româno-kazahe în continuare tensionate pe fondul nefinalizării memorandmului şi a afirmat că nici un proiect comun nu poate fi demarat între cele două state până când nu va fi clarificată această problemă. 
 
China Energy Company (CEFC) a convenit preluarea unei participaţii de 51% la KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group, în cadrul unor acorduri în valoare totală de 4 miliarde de dolari semnate luni la Beijing, în industria petrolului şi gazelor, telecomunicaţii şi energie nucleară. O sursă apropiată situaţiei a evaluat KMGI la 500 milioane dolari-1 miliard de dolari, transmite Reuters.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: