Isărescu stă cu ochii pe Grecia şi Austria. „Unele bănci se împrumută de la BNR. Există lichiditate în piaţă, dar este neuniform repartizată“
0
Unele bănci nu au acces la lichiditea din piaţă, care este suficientă, dar repartizată neuniform în sistemul bancar, astfel că preferă să se împrumute de la Banca Naţională la licitaţiile săptămânale, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a precizat că banca centrală şi-a sporit atenţia la situaţiile din Grecia şi Austria pentru că reprezintă ţările care au contribuit cu cea mai mare pondere în capitalul investiţional în sistemul bancar românesc.
„Există în continuare lichiditate suficientă în piaţă, dar nu este uniform repartizată, este repartizată la câteva bănci. (...) Când am făcut luni turul de piaţă, am constatat că erau bănci care, având acces limitat la obţinerea lichidităţii în piaţă, ne-au anunţat că ar prefera să se împrumute de la Banca Naţională la licitaţiile săptămânale pentru că nu aveau acces în piaţă“, a afirmat Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.
El a mai spus că sunt lucruri care ar mai trebui „rodate“ între băncile din sistem, însă a arătat că rolul băncii centrale este câteodată şi de intermediar.
Isărescu a reiterat că sistemul bancar românesc este solid din punct de vedere al solvabilităţii şi al lichidităţii, în contextul situaţiilor din Grecia şi Austria, precizând totodată că lichiditatea se poate diminua în condiţii de tensiune şi neîncredere. „În condiţii de tensiune, de neîncredere, mai ales lichiditatea se poate diminua, poate să apară o segmentare a pieţei“, a spus Isărescu.
„În consecinţă, situaţia poate să fie prezentată cam în felul următor: avem bănci româneşti, dar cu capital străin, dependenţa de ce se întâmplă în cele două ţări nu e directă, dar prin intermediul investitorilor, influenţa indirectă poate să fie importantă. La acest lucru se adaugă impactul psihologic, cum reacţionează pieţele. Aşadar, nu numai că urmărim cu mare atenţie cele două sisteme bancare din cele două ţări, dar suntem pregătiţi de intervenţie pentru orice fel de scenariu“, a concluzionat Isărescu.
Grecia se contrează cu Comisia Europeană pe reforme
În România sunt prezente cele mai mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece – care deţine Banca Românească, Alpha Bank, Eurobank Ergasias – ce controlează Bancpost şi Piraeus Bank. Criza datoriilor din Grecia afectează grav sistemul bancar din această ţară. În februarie, depozitele bancare din Grecia au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării, care sporeşte riscul unei ieşiri a ţării din zona euro. În aceste condiţii, Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat pentru a patra oară de la începutul lunii martie fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă, urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.
Austria, probleme bancare
La începutul lunii martie, presa internaţională a scris şi despre problemele bancare din Austria. Mai exact, sătul să tot plătească pierderile grupului Hypo Alpe-Adria Bank International, statul austriac vrea să salveze instituţia prin aceeaşi metodă practicată acum câţiva ani în Grecia: salvarea cu ajutorul creditorilor. Aceştia vor trebui să cotizeze cu 7,6 miliarde de euro.
Numai că obligaţiunile băncii sunt garantate de provincia Carinthia, ceea ce va face regiunea drept dator de ultimă înstanţă în faţa creditorilor. Mai departe, Hypo va falimenta Carinthia, iar Executivul de la Viena va lăsa regiunea să intre în faliment, tot aşa cum a dat faliment şi oraşul american Detroit, potrivit The Telegraph.
Aceste probleme afectează mai departe şi cele mai mari bănci din Austria, respectiv Erste Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank Austria.
Prin contrast cu disponibilitatea anterioară de a acorda sprijin de stat, Austria a devenit un promotor al unor noi reguli europene de rezolvare a crizelor bancare mai degrabă prin contribuţia investitorilor decât prin fonduri publice. În acest context, un analist al Fitch Ratings, Patrick Rioual, a avertizat la jumătatea lunii martie că ratingurile Erste Group Bank şi UniCredit Bank Austria ar putea fi reduse cu două trepte, la nivelul BBB+, iar cel al Raiffeisen Bank International cu trei trepte, la BBB. Analistul a notat faptul că întărirea capitalului va fi cea mai mare provocare pentru cele trei bănci în următorii doi ani.
Noi relaxări monetare, dar cu alte metode
De asemenea, Isărescu a lăsat să se înţeleagă că BNR ar putea continua relaxarea monetară şi prin reducerea rezervelor minime obligatorii şi îngustarea coridorului simetric între facilitatea de creditare şi cea de depozit.
„Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a dobânzii, dar nu pot nici să infirm. În definiţia noastră, politica monetară, cel puţin în România, nu se reduce numai la rata dobânzii de politică monetară, include şi rezervele minime obligatorii şi coridorul. Putem să ne imaginăm modificări ale coridorului, fără a modifică rata de dobândă de politică monetară“, a declarat Isărescu.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis astăzi să reducă rata dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2% pe an, un nou minim istoric, precum şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi cele în valută, la 10%, respectiv 14%, măsuri anticipate de analişti. Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.
Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%.
Reducerea rezervelor, program pe termen lung
În ceea ce priveşte continuarea relaxării politicii monetare, Isărescu a punctat că aceasta nu a ajuns la final, arătând că pentru rezervele minime obligatorii trebuie să se ajungă în timp la nivelul european, de circa 2%. „Legat de RMO, avem un program pe termen lung de aliniere la nivel european, unde nivelul este în jur de 2%, mai avem mai mulţi paşi în această direcţie“, a afirmat Isărescu.
El a arătat că traiectoria inflaţiei va influenţa deciziile următoare ale Consiliului de Administraţie privind politica monetară, însă depind totodată de alte date, „incerte“ încă.
Se încarcă comentariile...
