Ioan Mezei, şeful Stihl România: „Puţine firme româneşti sunt competitive la nivel regional, chiar şi naţional”

Ioan Mezei, şeful Stihl România: „Puţine firme româneşti sunt competitive la nivel regional, chiar şi naţional”

Ioan Mezei, director general Stihl România FOTO Adevărul

Antreprenorul român nu este pregătit pentru competiţia de pe piaţa europeană, consideră Ioan Mezei, director general Stihl România. Totodată, acesta crede că mulţi dintre cei care au afaceri în România nu sunt pragmatici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea antreprenorilor nu au o viziune de perspectivă asupra dezvoltării propriei afaceri şi nu ştiu regulile competitivităţii, motiv pentru care „foarte puţine firme româneşti sunt competitive la nivel regional, chiar şi naţional”, explică Ioan Mezei, director general Stihl România.

Şi acum zece ani, Mezei aprecia negativ antreprenoriatul român, considerând că omul de afaceri român „nu cunoaşte competiţia care există pe piaţa europeană”. El atrage atenţia că antreprenorul autohton îşi însuşea, uneori, meritele pentru dezvoltarea propriului business, deşi „pieţele pe care acesta activa creşteau din motive care nu i se datorau lui”.

În 2003, Ioan Mezei estima că mulţi antreprenori români „vor avea o surpriză când vor fi nevoiţi să facă faţă competiţiei europene”.

După zece ani, principiul competitivităţii continuă să fie greu de înţeles în mediul privat românesc. „Antreprenorii români trebuie să fie mai deschişi în a asimila nişte standarde de management, în a fi mai pragmatici”, subliniază directorul general Stihl România.

„Altfel spus, regulile competitivităţii pe piaţa românească se schimbă. Nu mai vorbim de mediul pe care îl aveam acum 10 sau 15 ani, ci vorbim despre unde voim să ne îndreptăm. Din păcate, rezultatele pe termen scurt nu ne încurajează. Foarte puţine firme româneşti sunt competitive la nivel regional, chiar şi naţional.”

„Lipsa brandurilor, lipsa know-how-ului, managementului deficitar şi accesul dificil la capital” se interpun, la rândul lor, în calea dezvoltării multor companii româneşti, aceşti „parametri” fiind însă bine stăpâniţi de firmele străine care ştiu să îi folosească în avantajul propriu.

 

Despre modelul de manageri privaţi la stat:

„Sunt foarte sceptic. Şi într-o firmă privată este critic să vorbeşti pe aceeaşi limbă, să ai aceeaşi viziune cu angajatorii tăi, darămite la stat, unde nici nu ştii cine este acţionarul. Azi este unul, mâine vine altul, fiecare cu propria viziune. Asta nu este o bază solidă pe care să construieşti ceva”

Ioan Mezei, director general Stihl România

Totodată, Ioan Mezei consideră că este necesar „un model de ţară” - „o strategie de naţiune” – prin care statul să răspundă la întrebări esenţiale privind implicarea autorităţilor publice în mediul privat: „Care este rolul statului? Ce industrii sprijinim? În ce suntem mai buni ca ţară decât altele? Cred că România nu a dat aceste răspunsuri”.

De altfel, studiul „Family Business Survey România” efectuat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) a arătat că oamenii de afaceri în general, dar mai ales cei care au afaceri de familie simt nevoia să li se recunoscă rolul în societate de către Guvern. Practic, afacerile de familie reprezentate, de regulă, de întreprinderi mici şi mijlocii aşteaptă ca Executivul să creeze un cadrul legislativ şi fiscal stabil şi predictibil, potrivit studiului PwC publicat în luna martie a acestui an.

Ca afacere de familie a pornit şi compania Stihl, fondată în 1926 în Germania de către Andreas Stihl. Membrii familiei coordonează şi în prezent conducerea firmei care, între timp, s-a extins în 160 de ţări de pe Glob. În România a pătruns în 1997, fiind deţinută în totalitate de firma-mamă. Sediul Stihl din Otopeni are doar 22 de angajaţi, iar cifra de afaceri este de un milion de euro pe angajat.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările