Practicienii în insolvenţă critică dur noul Cod al Insolvenţei. Ce teme din Cod sunt deranjante şi ce soluţii propun experţii
0
Specialiştii la vârf din domeniul insolvenţei s-au reunit într-o conferinţă pentru a-şi definitiva priorităţile, însă adoptarea noului Cod al Insolvenţei le-a dat peste cap agenda. În locul propriilor priorităţi, experţii au fost nevoiţi să treacă în revistă punctele nevralgice ale Codului, pe care îl critică atât pentru conţinut, cât şi pentru modul de adoptare şi de abordare a problematicii insolvenţei.
Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), au organizat în zilele de 4 şi 5 octombrie 2013 prima ediţie a Conferinţei Naţionale de Insolvenţă.
„În contextul aprobării de către Guvern, în cadrul şedinţei de miercuri, 2 octombrie 2013, a OUG nr. 91 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cei peste 650 de practicieni în insolvenţă şi invitaţi care s-au întânit în Aula Magna a Facultăţii de Drept din Bucureşti au avut parte de două zile de discuţii, argumentaţii ale prevederilor cu caracter de noutate, dar şi de prezentări care au îmbinat aspectele teoretice şi practice ale acestuia“, se arată într-un comunicat al INPPI.
Temele cele mai controversate
Cele mai des menţionate teme de discuţie, atât în prezentările lectorilor, cât şi în intervenţiile moderatorilor sau ale participanţilor, au fost cateva dintre propunerile introduse direct prin OUG, propuneri ce nu aparţin consorţiului care a lucrat la elaborarea Codului, printre care se numără:
- Introducerea în sfera de aplicare a procedurilor de insolvenţă a regiilor autonome, în condiţiile în care regiile autonome trebuiau introduse în Cod de către consultant ulterior, după o atentă evaluare;
- Scăderea perioadei de implementare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an.*
- Ridicarea procentului de aprobare a planului de reorganizare de la 30% din total masă credală la 50% din total masă credală *
*(cele două propuneri diminuează într-o foarte mare măsură şansele de redresare);
- Introducerea prevederii potrivit căreia deschiderea procedurii insolvenţei nu suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente.
Această prevedere încalcă principiul caracterului concursual şi colectiv al procedurilor de insolvenţă prin posibilitatea acordată creditorilor, în chip individual, să execute silit debitorul prin acţiuni paralele procedurii insolvenţei. În plus, nu va mai exista nicio protecţie din partea Tribunalului în cazul insolvenţei debitorului.
- Posibilitatea suspendării licenţei de emisie a celor aflaţi sub incidenţa legii audio-vizualului;
* se suspendă de drept;
- Eliminarea dispoziţiei potrivit căreia „orice limitări, interdicţii sau altele asemenea, introduse prin legi speciale sau clauze contractuale, pentru motivul deschiderii procedurii insolvenţei sunt nule de drept”;
- Ridicarea procentului de omologare a concordatului preventiv de la 80% la 90%.
Pe lângă temele de discuţie abordate anterior, au mai fost aduse în discuţie şi subiecte mai tehnice, precum:
- Acţiunile revocatorii falimentare,
- Preluarea controlului companiilor prin intermediul unui plan de reorganizare,
- Insolvenţa unităţilor administrativ -teritoriale. Argumente pro şi contra raportate la prevederile OUG 46/2013,
- Noutăţileaduse de Codul Insolvenţei în scopul eficientizării procedurii.
CE SPUN PRACTICIENII
În sesiunea de deschidere a conferinţei de vineri, 4 octombrie, au luat cuvântulreprezentanţi ai instituţiilor organizatoare - Simona Maria Miloş / Preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă, Arin Octav Stănescu / Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România şi Flavius Antoniu Baias / Decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, precum şi reprezentanţi de marcă ai unor instituţii cum sunt Institutul Naţional al Magistraturii, Buletinul procedurilor de insolvenţă, Registrul Comerţului, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Banca Naţională a României.
Toţi cei prezenţi şi-au exprimat surprinderea în legătură cu prevederile nou introduse şi au detaliat impactul negativ al acestora în economie şi în rândul practicienilor în insolvenţă.
Simona Maria Miloş: „Am fost luaţi prin surprindere“
„Aprobarea prin OUG a Noului Cod al Insolvenţei cu doar două zile înainte de debutul Conferinţei a schimbat destul de mult scenariul Conferinţei Naţionale de Insolvenţă, mutând accentul de pe aspectele teoretice şi practice pe care ne propusesem să le dezbatem împreună cu participanţii, spre schimbările neşteptate pe care le propune noul act normativ. Am fost luaţi prin suprindere atât de noile prevederi ale Codului, cât şi de termenul extraordinar de scurt în care acesta intră în vigoare – adică în nici 20 de zile. Nu consider că o soluţie prin care se aruncă în apă cei care nu ştiu să înoate este potrivită în acest caz, când miza este atât de mare pentru economia României, însă vom încerca să facem faţă tuturor provocărilor“, a declarat av. Simona Maria Miloş, Preşedinte al INPPI.
Arin Octav Stănescu: „Debitorii îşi vor concedia angajaţi“
„Din păcate, Codul nu a ieşit aşa cum ar fi trebuit să iasă, printr-o lege aprobată în Parlament, în urma unor discuţii asupra fiecărui punct inclus în proiect şi nu printr-o ordonanţă care intră în vigoare în trei săptămâni. S-au făcut modificări importante la acest Cod în şedinţa de Guvern de miercuri, printre care reducerea termenului alocat reorganizării de la 3 ani la un an – fapt care va duce la dispariţia aproape în totalitate a planurilor de reorganizare. Menţionez că în Franţa termenul este de 10 ani, iar în SUA şi în alte ţări europene nu există un termen determinat. Dacă nu vom reuşi să îndreptăm această propunere, se va înrăutăţi raportul dintre falimente şi reorganizări. O altă modificare semnificativă este posibilitatea executării silite în afara procedurii insolvenţei a creanţelor bugetare născute în timpul procedurii, pe toate bunurile fără să se ţină seama că o parte din bunuri servesc drept garanţii pentru bănci. Tot la fel, prin creşterea procentului de la 30% la 50% din total masă credală pentru aprobarea planului de reorganizare, înseamnă, de fapt, că niciun plan de reorganizare nu va putea fi aprobat fără recuperarea în întregime a creanţei bugetare. În opinia mea, toate aceste prevederi – care, de altfel, se aplică şi procedurilor în curs – vor duce la blocarea reorganizării, inclusiv pentru societăţile care au angajaţi. Acestea vor fi practic nevoite să concedieze angajaţii. În plus, a fost introdusă o prevedere conform căreia se ridică licenţa firmelor din domeniul audiovizual, până la depunerea unui plan de reorganizare, iar această acţiune poate dura câteva luni. Dacă se întrerupe emisia, este imposibil de crezut ca societatea îşi va mai putea relua activitatea“, a declarat Arin Octav Stănescu, preşedintele UNPIR şi expert-cheie în cadrul echipei de consultanţi care a elaborat proiectul Noului Cod al Insolvenţei.
Mirela Iovu: „Creditorii sunt puşi într-o poziţie defavorabilă“
„Ceea ce mă îngrijorează din cele aflate ieri şi astăzi în cadrul Conferinţei Naţionale de Insolvenţă sunt şansele reduse de reorganizare judiciară a companiilor aflate în insolvenţă, nu numai datorită scurtării perioadei în care se poate implementa un plan de reorganizare, ci şi a condiţiilor şi modului în care va fi votat planul. Această modificare va duce cu siguranţă la o scădere a posibilităţilor reale de reorganizare judiciară şi la salvarea efectivă, de succes, a întreprinderii de la faliment. Dar mai cu seamă, va pune o presiune extremă asupra procedurilor de preinsolvenţă care până acum nu şi-au demonstrat eficienţa. De asemenea, mă îngrijorează faptul că, creditorii, mai ales cei garantaţi, sunt puşi într-o poziţie defavorabilă în raport cu debitorul, dar şi faptul că suspendarea procedurii de executare silită ar urma să opereze numai pentru o anumită categorie de creditori“, a declarat Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank.
Stan Tîrnoveanu: „Economia nu are numai cazuri simple“
„Dacă gândim pozitiv şi credem că se pot face reorganizări judiciare într-un an, înseamnă că economia noastră are numai cazuri simple. Practic, situaţia se ameliorează din ce în ce mai rău“, a spus Stan Tîrnoveanu, partener la compania ZRP Insolvency SPRL.
Gheorghe Piperea: „Norma substanţială nu se poate aplica retroactiv“
„Vestea cea mai înspăimântătoare este aceea că există o dispoziţie tranzitorie care declară că această nouă reglementare ce intră în vigoare pe 25 octombrie se va aplica şi procedurilor în curs. Proceduriştii ştiu că normele de procedură - şi doar acestea - se aplică şi procedurilor în curs. Va trebui ca prin judecătorii sindici să vedem dacă această reglementare priveşte şi dreptul substanţial sau doar procedurile. Spre exemplu, să vedem dacă reducerea numărului de ani pe durata cărora se poate desfăşura planul de reorganizare de la 3+1 la 1+1 este o normă de procedură sau normă substanţială. Dacă este o normă substanţială, nu se va putea aplica retroactiv pentru că este o încălcare a Constituţiei“, a declarat Gheorghe Piperea – ProfesorUniversitar la Facultatea de Drept, Bucureşti şi Partener Coordonator la Piperea şi Asociaţii.
Mircea Grosaru: „Sunt necăjit de modalitatea în care s-a aprobat Codul“
„Sunt şi lucruri bune şi mai puţin bune în Codul Insolvenţei. Toate aceste inconveniente vor putea fi îmbunătăţite şi modificate prin legea de punere în aplicare şi vă promit că voi fi atent cu ceea ce se va întâmpla cu această lege. Personal sunt necăjit de modalitatea în care a fost aprobat şi mai ales de faptul că o versiune a Codului a fost publicată pentru dezbaterea publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, o altă versiune s-a discutat în şedinţa de Guvern, şi o altă variantă a ieşit“, a spus şi deputatul Mircea Grosaru, Deputat.
Diplomă de excelenţă pentru părintele insolvenţei din România, prof. dr. Ion Turcu
Un moment special al conferinţei a fost cel dedicat dlui prof. univ. dr. Ion Turcu, părintele insolvenţei în România. Pentru activitatea sa în domeniul insolvenţei, încă de pe vremea când exista o singură lege proaspăt ieşită din Parlamentul României, când nu existau dosare, jurisprudenţă sau doctrină. În acea vreme, exista doar o carte, o carte verde, singurul reper pentru cei care activau în această zonă a dreptului comercial.
Cartea domniei sale era singurul instrument disponibil judecătorilor sindici şi avocaţilor. Pentru toată contribuţia adusă în materia insolvenţei, prof. Ion Turcu a primit diploma de excelenţă din partea INPPI.
„Nu ştiu cât este cauzalitate şi cât este întâmplare implicarea mea în acest domeniu. Un autor francez spunea că în sport important este să participi, iar în procedura insolvenţei este important să nu participi niciodată. Doar că acest lucru nu depinde neapărat de voinţa celui care-şi vede numele pe o listă, ci depinde de multe ori de o întâmplare măruntă. Aşa se face că în anul 1994 am primit un telefon de la însoţitoarea Ministrului Finanţelor de la acea vreme şi de aici a început totul. La peste 17 ani distanţă de la prima carte publicată, e momentul unui nou început, cu o nouă lege, fapt ce ne obligă să fim la înălţime“, a declarat Ion Turcu.
Despre INPPI
Înfiinţat în decembrie 2012, Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) este organizat şi funcţionează sub autoritatea Adunării Reprezentanţilor Permanenţi ai Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) şi Consiliului Naţional de Conducere al Uniunii. Prin acţiunile pe care le organizează, INPPI se adresează tuturor practicienilor în insolvenţă, stagiari sau definitivi, indiferent de nivelul la care se află în carieră.
Se încarcă comentariile...
