INFOGRAFIE Începe epoca maşinilor electrice: mai multe state interzic vehiculele diesel, Tesla lansează Model 3. În România, viitorul e departe

Bătălia împotriva poluării şi a încălzirii climatice devine principalul aliat al afacerilor cu maşinile electrice sau hibrid. Tot mai multe ţări fac front comun împotriva maşinilor diesel sau pe benzină şi plănuiesc să le interzică într-un viitor foarte apropiat.

Marea Britanie a devenit, miercuri, ultima dintre ţările care s-au angajat în lupta cu interzicerea maşinilor cu motoare cu combustie internă, parte a unui vis global de reducere a poluării. Guvernul britanic a anunţat că ia în calcul interzicerea vânzării tuturor noilor autovehicule diesel şi benzină până în 2040, în încercarea de a încuraja oamenii să treacă la vehicule electrice şi hibride. În paralel, ar putea fi luate şi măsuri într-un viitor mai apropiat, şi anume impunerea unor restricţii dure asupra celor mai poluante vehicule diesel, din 2020.

Angajamentul este parte a unui plan mai larg al Executivului britanic, ce prevede un pachet de trei miliarde de lire sterline pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din ţară.

Ce alte ţări mai vor revoluţie

Iniţiativa Marii Britanii este ultima în acest sens, după ce deja multe alte ţări europene, şi nu numai, au anunţat că au în vedere sau chiar vor lua măsuri concrete în acest sens.

Guvernul preşedintelui francez Emmanuel Macron, recent instalat la Palatul Elysee, a anunţat tot recent, la începutul acestei luni, că Franţa va opri vânzările de maşini diesel şi pe benzină până în 2040, cu scopul de a promova maşinile electrice. Oficialii francezi au anunţat şi că vor oferi stimulente proprietarilor de vehicule pentru a înlocui maşinile pe motoare diesel fabricate înainte de 1997 şi cele pe benzină fabricate înainte de 2021 cu automobile care poluează mai puţin.

Norvegia, care are cea mai mare rată de penetrare a maşinilor eletrice din lume, şi-a setat drept ţintă permiterea numai a vânzărilor de maşini 100% electrice sau hibride plug-in până în 2025.

Olanda a solicitat o interdicţie până în 2025 a autovehiculelor cu motorină şi benzină, iar unele state federale din Germania sunt dornice să renunţe la ele până undeva în jurul anului 2030.

India, unde zeci de oraşe sunt afectate de poluarea periculoasă a aerului, se grăbeşte să nu mai vândă maşini pe benzină sau diesel până în 2030 şi a declarat că vrea să introducă maşinile electrice „într-un mare fel”.

De asemenea, şoferii chinezi achiziţionează jumătate din vehiculele electrice din lume, în mare parte pentru că guvernul exercită presiune pozitivă în acest sens, prin subvenţii. Oficialii vor ca vehiculele electrice să reprezinte 12% din vânzările producătorilor în ţară până în 2020. De asemenea, Guvernul oferă stimulente generoase pentru aceste maşini, inclusiv reduceri mari la taxele de înmatriculare a vehiculelor.

Chiar şi în Statele Unite ale Americii, naţia maşinilor 4X4, o camionetă electrică este cea mai bine vândută maşină, datorită creditelor fiscale federale generoase şi a programelor de stat, care împing producătorii să dezvolte mai multe vehicule electrice până în 2025.  

De ce viitorul e încă departe

În ciuda entuziasmului privind vehiculele electrice şi hibride, acestea se confruntă şi cu provocări. „Politicile sunt încă şoferul”, spune inginerul de mediu Alissa Kendall, care precizează că în lipsa unor politici clare privind aceste autovehicule, maşinile electrice au şanse mici să se vândă.

De asemenea, o lipsă a punctelor de încărcare este un alt minus, şoferii putându-se trezi în mijlocul pustiului fără baterie şi fără un acumulator la îndemână. Asta duce şi la o nevoie a majorării autonomiei bateriei. Totodată, poate dura până la opt ore încărcarea unui vehicul electric, aşadar va fi nevoie de baterii mai eficiente.

Ce beneficii ar putea aduce schimbarea

Beneficiile ecologice potenţiale ale vehiculelor electrice sunt uriaşe. Sectorul transporturilor reprezintă 14% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Mai mult, ţările au descoperit că este mult mai dificil să reducă gazele care încălzesc planeta din perspectiva transporturilor decât prin centralele electrice.

Trecerea la maşinile electrice este bună pentru climă, deoarece vehiculele petroliere produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie decât centralele electrice alimentate cu gaze naturale.

Astfel, creşterea pieţei maşinilor electrice, combinată cu creşterea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia soarelă şi vântul, ar putea conduce la mari reduceri ale emisiilor de-a lungul timpului.

Aceste forţe ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea poluării atmosferice locale în ţări precum China şi India, motiv pentru care liderii lor susţin în mare măsură cu aceste tehnologii.

O mutare către maşinile electrice, totuşi, nu ar putea avea efectul pozitiv asupra mediului scontat. Se va ridica la un moment dat problema obţinerii energiei electrice necesare pentru alimentare, dar şi a câtor maşini vor fi reciclate.

În 2016, peste două milioane de maşini electrice circulau pe drumuri, la nivel mondial. Numărul lor a crescut cu 1.500% din 2005, când erau puţin peste 1.000 de astfel de maşini. În UE, doar 0,6% din noile înmatriculări au fost anul trecut pentru maşini electrice.

Cel mai nou raport al Bloomberg New Energy Finance estimează că, până în 2040, 54% din noile maşini vândute şi 33% din flota globală vor fi electrice.

Tesla dă startul vehiculelor accesibile

Fabricanţii de vehicule electrice nu se lasă prea mult rugaţi de măsurile pro-maşini electrice. Volvo a anunţat că, începând cu 2019, va fabrica numai maşini hibride sau 100% electrice, care vor avea preţuri şi de 8.000 de dolari. BMW promite că va fabrica Mini electrice în Marea Britanie.

De asemenea, o revoluţie vine şi de la Toyota, care lucrează în prezent la o maşină electrică alimentată de o baterie care se va putea încărca într-un timp record, de câteva minute. Noul model va fi vândut în Japonia, cel mai devreme în 2022.

În schimb, o acţiune mai palpabilă vine din partea Tesla, care lansează vineri, 28 iulie, Tesla Model 3, o maşină electrică destinată să fie accesibilă tuturor şoferilor. Noul model va costa 35.000 de dolari. Maşina poate fi rezervată pentru 1.000 de dolari, livrările pentru cei care fac în acest moment o rezervare fiind programate pentru 2018, a doua jumătate a anului. Din punct de vedere al performanţelor, Tesla vorbeşte despre o acceleraţie de sub 6 secunde şi o autonomie de circa 345 km.

În România, nebunia maşinilor electrice este la stadiul de imagine

Românii au un apetit nebun după maşini electrice şi hibride, în primul semestru, ar putea ilustra datele, dacă luăm în considerare că cererea s-a triplat. Un plus de 197,1% a înregistrat cererea pentru vehicule electrice şi o majorare de 194,6% cea de vehicule hibride.

Însă dacă ne uităm la baza acestei creşteri, vedem că în primele şase luni ale acestui an s-au vândut numai 982 de maşini de acest tip, în ţara noastră. Aşadar, 0,98% din cererea totală de autovehicule din prima jumătate a anului.

Un motiv al cererii mici poate fi şi preţul mare al acestor vehicule. Însă „rana” principală este, după cum ne-am obişnuit, infrastructura. Foarte puţine staţii de încărcare a acestor maşini au fost deschise până acum la noi în ţară, iar iniţiativele au venit în principal dinspre mediul privat.

„Sunt mai mult de imagine”

Mai multe companii au anunţat deschiderea de staţii de încărcare. Mega Image a fost primul lanţ de magazine cu o astfel de staţie, iar cea mai recentă este iniţiativa E.ON şi MOL, care au anunţat că vor deschide 40 de staţii până în 2020, cu fonduri primite prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Şi Rompetrol Downstream a deschis o benzinărie dotată cu staţii de încărcare a maşinilor electrice, pe Şoseaua Chitila din Bucureşti, urmând ca alte şapte staţii de încărcare de 50 kW să apară în acest an, în Bucureşti, Baia Mare, Câmpulung Moldovenesc şi Timişoara.

De asemenea, Electrica şi OMV Petrom au inaugurat o staţie într-o benzinărie OMV şi promit altele. Mai mult, UniCredit a instalat staţii la două sedii centrale din Bucureşti, urmând să extindă programul anul viitor şi în alte oraşe din ţară. Mallul Promenada a deschis şi el două staţii de încărcare a maşinilor electrice. Şi nemţii de la Kaufland au inaugurat 10 staţii de reîncărcare, precizând că reţeaua va creşte la 12, până la sfârşitul lui august.

Sorin Răduinea, importator de sisteme de încărcare maşini electrice, susţine însă că la noi aceste staţii sunt mai mult iniţiative „de imagine”.

Mai greu cu susţinerea statului

Singurul program prin care statul român îi susţine pe cei care vor să îşi achiziţioneze o maşină „curată” este Programul Rabla, care are şi o opţiune pentru maşini electrice şi hibrid. Cei care optează pentru o maşină sută la sută electrică beneficiază de o subvenţie, în cadrul programului Rabla Plus, de 10.000 de euro. Pentru a primi aceşti bani, beneficiarii nu sunt obligaţi să dea la schimb o maşină veche. Cei care optează pentru un autoturism electric-hibrid, pot primi un ecotichet cu o valoare de 20.000 de lei. De asemenea, cele două programe pot fi cumulate astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziţia unui autovehicul 100% electric, electric-hibrid, cât şi de prima de casare acordată prin Rabla Clasic doar în situaţia în care beneficiarul casează şi radiază un autoturism mai vechi de 8 ani.

Program ratat

O iniţiativă lansată în anul 2016 de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin care se dorea montarea a 6.000 de staţii de încărcare până în 2020, nu a avut cele mai bune rezultate, până în prezent. Suma pusă la dispoziţia autorităţilor locale a fost de 55 de milioane de lei, iar suma maximă pe care o putea solicita o primărie, instituţie publică sau un agent economic era de 900.000 de lei, în cadrul programului.

Însă acest proiect s-a derulat într-un timp atât de scurt, că cei interesaţi nu au reuşit să afle de el sau să aplice în timp util.

Ultimele date disponibile, din luna mai, arătau că sunt în proces de evaluare 49 de dosare privind acordarea de subvenţii pentru construirea a 256 de staţii de alimentare cu energie electrică. Nici măcar aproape de cele 6.000 plănuite.