Impozitul pe cifra de afaceri, cutremur pentru companii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bătrâna a fost prădată de 2000 de lei

Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea. O primă analiză de impact al acestei măsuri arată însă că ea va fi distructivă pentru mediul de afaceri.

Efectele impozitării cifrei de afaceri a companiilor vor fi greu de suportat pentru majoritatea companiilor, în special pentru cele care au venituri de peste 1 milion euro (60% dintre acestea sunt companii cu acţionariat străin), se arată într-un studiu realizat de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român.

Este primul studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE, în condiţiile în care nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact.

Potrivit studiului, aproape jumătate dintre firmele active în Romania sunt expuse unor impozite în creştere începând cu anul 2018 şi „aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra in insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”.

Pe cine vizează

Înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabilă este o modalitate prin care coaliţia de la guvernare încearcă să combată practica multinaţionalelor, care nu ar declara tot profitul. Conform reprezentanţilor coaliţiei, multinaţionalele înregistrează un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, deşi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaraţiile sunt făcute în contextul în care veniturile colectate din impozite şi taxe ca şi procent din PIB în Romania sunt de 25,4%, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană după Irlanda şi mult inferior mediei de 40,1% înregistrată în UE.

Care sunt cele mai afectate sectoare

În opinia analistului, impactul noilor măsuri diferă semnificativ de la un sector la altul în funcţie de două variabile importante: nivelul veniturilor (rulajele) şi al profiturilor (marginile) obţinute. 

Astfel, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul înregistrează tradiţional rulaje mari cuplate cu margini de profit mai scăzute. În acest context, aceste sectoare sunt cele mai afectate de noile măsuri, povara fiscală în măsura în care noile norme vor fi aplicate ajungând de aproape trei ori mai mare decât cea actuală. 

„În general, cele mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic în timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari. Doar două sectoare vor înregistra un nivel mediu al impozitării inferior celui actual, respectiv sănătate şi asistenţă socială (-6%) şi tranzacţiile imobiliare (-27%)”, se arată în studiu.

Potrivit unor surse guvernamentale, premierul Mihai Tudose ar fi de acord cu un impozit pe cifra de afaceri pentru companii, dar gradual şi doar pe unele tipuri de activităţi, însă aşteaptă rezultatul simulărilor făcute de Ministerul Finanţelor Publice.                                                                                      

Trei scenarii de impact

Studiul de impact realizat de Iancu Guda prevede trei scenarii.  

În primul scenariu, dacă în locul impozitului actual pe profit s-ar introduce un impozit de 1% din cifra de afaceri, statul ar în casa la buget 11,93 miliarde lei, cu 6,1% sub suma încasată în sistemul actual. În acest caz, 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de firme - un impozit mai mic, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel din prezent.

În scenariul doi, în care firmele ar plăti 2% din cifra de afaceri, suma colectată de stat ar urca la 23,88 miliarde lei, cu 88% peste nivelul actual. În cazul acesta, 347.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 124.000 de firme - un impozit inferior, iar restul companiilor ar plăti acelaşi impozit.

În al treilea scenariu, cu un impozit pe cifra de afaceri de 3% pentru firme în locul celui pe profit, statul ar încasa la buget 35,82 miliarde lei, cu 182% peste nivelul actual, iar 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare şi 6.000 de firme - un impozit mai mic.

Blocadă a oamenilor de afaceri

Trecerea de la impozitul pe profit la impozitarea cifrei de afaceri a fost criticată la unison de oamenii de afaceri care activează în România, ei făcânt front comun în faţa măsurii. Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) susţine că propunerile de modificare a sistemului de impozitare sunt de natură a afecta investiţii de amploare şi de a compromite ciclul pozitiv de creştere în care se afla economia românească. Totodată, Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) susţine că „modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil, ceea ce va afecta puternic atractivitatea României ca destinaţie investiţională”.

Neconformă cu normele UE

Potrivit legislaţiei europene, impozitul pe cifra de afaceri nu este permis în Uniunea Europeană prin directiva 112 din 2006 despre TVA.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham) şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) au avertizat că măsura este inoportună şi ar face din România „singura ţară membră a Uniunii Europene care ar aplica acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili”. „Măsura propusă contravine noii directive europene în dezbatere publică, Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB, plasând astfel România în afara tendinţelor nucleului dur al UE”, subliniază oamenii de afaceri.

Şi Mihaela Mitroi, de la PwC România, arată că măsura poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite