GRAFIC Importurile de alimente au atins un nou record istoric în anul 2012

GRAFIC Importurile de alimente au atins un nou record istoric în anul 2012

Mai mult de jumătate din alimentele cumpărate de români din magazine au fost achiziţionate, pe valută, din import

Produsele agroalimentare aduse anul trecut de peste graniţă au depăşit pragul valoric de 4 miliarde de euro, pentru că România a ratat din nou ocazia de a-şi fructifica potenţialul agricol.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai multe studii de specialitate au arătat că ţara noastră („eminamente agrară“) are un potenţial agricol atât de mare, încât ar putea hrăni, numai din producţia proprie, între 60 şi 80 de milioane de consumatori. De cel puţin trei ori populaţia României. Dar statisticile oficiale, care arată ce se întâmplă de fapt cu agricultura noastră, relevă cu totul altceva: nu doar că am fost incapabili să ne asigurăm hrana, ci am fost nevoiţi să mai şi importăm alimente pentru a acoperi necesarul intern.

Aceste importuri au crescut vertiginos în ultimii ani, chiar dacă unii au fost mai buni, alţii mai slabi din punct de vedere agricol, pentru ca în 2012 să ajungă la 4,09 miliarde de euro – un record istoric absolut.

Seceta, doar un pretext

Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că importurile totale ale României au însumat 54,6 miliarde de euro, din care 7,5% au fost cele de produse alimentare. În 2011, importurile totale erau ceva mai mari, de 54,7 miliarde de euro, dar ponderea alimentelor era de numai 6,8%, astfel că soldul pe achiziţiile agroalimentare ajungea la 3,7 miliarde de euro.

Cum este posibilă, în ţara noastră, această dinamică a importurilor de alimente? Am putea invoca motivul că 2012 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani, dar, având în vedere potenţialul agricol, seceta ar fi doar un pretext. În primul rând, să nu uităm că – tot potrivit statisticilor oficiale – comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Exportăm tomate şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc. Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate.

Acest tablou se completează cu „amănuntul“ că în 2012 cursul euro – care influenţează direct preţurile alimentelor din import – a avut una dintre cele mai puternice aprecieri.

Exporturile se diversifică

Una dintre puţinele veşti bune vine din structura exporturilor: Dacă în anii trecuţi livrările noastre externe erau dominate net de cele către Uniunea Europeană, în 2012 ponderea lor a scăzut la 70%, crescând ponderea livrărilor către alte destinaţii. Din totalul exporturilor româneşti, care în 2012 au însumat 45 de miliarde de euro, 13,4 miliarde de euro au reprezentat livrările înafara UE, şi această categorie de exporturi este tot mai mare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările