Giganţii energetici români se transformă în companii de partid. Ce spun specialiştii

Nori negri planează asupra viitorului celor mai mari companii energetice româneşti, unde Ministerul Energiei a făcut recent o serie de numiri controversate. Cel mai relevant exemplu este Hidroelectrica, ce ar putea rata listarea pe bursă în acest an din cauza deciziilor guvernanţilor. Ce spun specialiştii.

Cinci mari companii energetice la care statul român este acţionar majoritar sau minoritar au suferit, în ultima lună, modificări în conducere, venite din partea Ministerului Energiei. Mare parte dintre cei numiţi sunt apropiaţi de partidele de la guvernare. Este vorba despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz şi Transgaz. Şi în timp ce unii specialişti nu sunt neapărat îngrijoraţi de viziunile politice ale noilor conduceri, iar alţii se tem că ne-am putea întoarce la perioada când poziţiile în companii erau o formă de recompensă şi o modalitate de a câştiga uşor nişte venituri, viziunea unitară este că persoanele însărcinate cu noile funcţii trebuie să fie competente pentru acel post, ceea ce nu prea se întâmplă la companiile mai sus numite.

Conducerea Ministerului s-a arătat nemulţumită luna trecută de actualii membri din consiliile de supraveghere şi de administraţie ale Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, anunţând că noile propuneri vor fi provizorii, urmând să demareze procedurile de recrutare a unor noi membri cu mandate pline, de patru ani, „în condiţiile în care analiza performanţelor vechilor membri arată că prelungirea mandatelor acestora nu ar fi o soluţie optimă pentru companii”. Însă numirile făcute de minister, fiind pentru numai patru luni, nu urmăresc o strategie pe termen lung, iar experienţa celor puşi pe aceste posturi este cel puţin îndoielnică. În acest timp, la Electrica unul din posturi a fost eliberat, iar la Transgaz numirea a fost realizată pe un post ce deserveşte un nou proiect, dar şi aceste numiri ridică un semn de întrebare.

Mers pe sârmă la cea mai valoroasă companie

Hidroelectrica, în prezent cea mai valoroasă companie românească, ar putea să rateze listarea pe bursă în 2017 din cauza noilor numiri. Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar, spunea că procesul de listare stagnează şi devine din ce în ce mai puţin probabil ca ea sa aibă loc înainte de finalul anului.

„Extraordinara poveste de succes a Hidroelectrica riscă să fie pusă în pericol de viziuni pe termen scurt”, susţinea Konieczny.

Spusele sale au fost confirmate de ultimele decizii luate în Adunarea Generală a Acţionarilor care a avut loc miercuri, 19 aprilie, în timp ce angajaţii pichetau sediul companiei, fiind nemulţumiţi de modul în care a fost condusă compania şi că nu se găsesc resurse pentru majorarea salariilor, deşi profitul a crescut în ritmuri ameţitoare, an de an. Acţionarii au respins atunci alegerea unui consiliu de supraveghere pe o durată patru ani, cum propusese FP, pentru care se înscriseseră oricum doar doi candidaţi pe şase locuri disponibile, hotărând în schimb să aleagă şase membri provizorii ai CS, pe o perioadă de patru luni. De asemenea, acţionarii nu au avizat bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2017.

Cei şase membri numiţi sunt însă departe de a avea experienţă în domeniul energetic sau în conducerea unei companii de interes strategic pentru ţară. Un exemplu îl reprezintă Ioana-Andreea Lambru (32 ani), membru ALDE şi actual secretar general adjunct al Guvernului, care a absolvit Universitatea Româno-Americană, Relaţii Internaţionale Financiar Bancare. Un al membru al Guvernului, Horia Marian Gâmbuţeanu (35 ani), care este în prezent consilier la Secretariatul General, ocupă acum post în CS al companiei, el absolvind Facultatea de Transporturi şi ocupând în trecut posturi precum operator producţie grafică sau regizor. În conducere a fost numită şi o fostă jurnalistă, Andreea Negru-Ciobanu (36 ani), absolventă a Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (ASE), în prezent purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Şi vicepreşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Gheorghe Gabriel Gheorghe, este acum în CS, dar şi fostul deputat PD Dorin Liviu Nistoran şi Dan Laurenţiu Tudor, în prezent Director General Adjunct în cadrul ELCEN Bucureşti, cu experienţă în construcţii.

Apropiate de guvernare

La Nuclearelectrica, însă, numiri au fost mai apropiate de partidele de la guvernare, aşa că în prezent consiliul de administraţie îi include pe o fostă consilieră a premierului Sorin Grindeanu în perioada în care el era preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Eva-Georgeta Andreaş, şi pe Cristian Romulus Anton, fost consilier personal în Ministerul Economiei, între 2012 şi 2013, care a candidat anul trecut din partea ALDE pentru funcţia de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Şi Cristian Gentea, unul dintre noii administratori, este consilier local în Piteşti, preşedinte al PSD Piteşti şi secretar executiv interimar al PSD Argeş.

La Romgaz, una din cele mai profitabile companii ale statului, Ministerul Energiei a revocat patru membri din consiliul de administraţie şi a numit în locul acestora alţi patru membri, însă tot cu mandate provizorii de patru luni, aşa cum s-a întâmplat şi la Hidroelectrica şi la Nuclearelectrica. Unul dintre noii administratori este Bogdan-Nicolae Stan, numit preşedinte al ANAF în luna ianuarie de către premierul Sorin Grindeanu. Alexandru Chirilă, fost consilier al premierului Grindeanu, pe vremea când ocupa postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, a primit şi el un post de administrator. De asemenea, în CA a fost numit şi Gheorghe - Gabriel Gheorghe, fost candidat din partea ALDE la ultimele alegeri parlamentare, şi Virgil Metea, directorul general al Romgaz, pe care guvernul tehnocrat îl revocase anul trecut din consiliul de administraţie.

Fără competenţe pe temă

În consiliul de administraţie al Electrica a fost numit, de asemenea, un membru fără experienţă în domeniul energetic. Este vorba despre Gicu Iorga, actual secretar general în Ministerul Energiei, care a fost şef al Vămii din Giurgiu şi consilier al prefectului de Giurgiu, Noruţ Stănişteanu. Surse declarau pentru News.ro că el urmează să fie propus pentru postul de preşedinte al consiliului de administraţie al companiri.

La compania Transgaz, serviciul de Resurse Umane de la Unitatea de Management care se ocupă de implementarea proiectului secţiunii româneşti a gazoductului Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA) va fi condus de soţia deputatului PSD Eugen Nicolicea, Nicoleta Nicolicea. Nici ea nu are experienţă în domeniu, fiind fostă jurnalistă la ziare tabloid. În schimb, Eugen Nicolicea susţinea, la începutul lunii trecute, când a depus un proiect care le permitea funcţionarilor publici să-şi poată angaja rudele fără a mai fi acuzaţi de conflict de interese, că „dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese”.

În decembrie 2016, compania Transgaz  a angajat-o şi pe Ayen Gerea, soţia fostului ministru al Energiei în guvernul Ponta, Andrei Gerea, în prezent deputat ALDE. Ea a fost numită pe postul de specialist în relaţii publice, deşi anterior gestiona doar o mică firmă din domeniul auto.

Ce spun specialiştii

Analiştii consideră că numirea unor persoane apropiate de guvernare la conducerea companiilor de stat este o tentaţie care apare peste tot în lume şi niciun partid nu se va abţine de la aceasta, însă problema principală este că sunt îndepărtaţi oamenii competenţi, fiind puşi în locul lor persoane cu experienţă insuficientă sau nu axată pe domeniul companiilor cărora urmează să le traseze viitorul.

„Cred că este o tentaţie mai peste tot în lume, singurele excepţii fiind ţările unde clasa politică ştie sigur că populaţia îi va ţine responsabili la standarde înalte. Se întâmplă şi la case mai mari, vedeţi cazul Fillon, mediatizat în alegerile din Franţa. Cazuri de nepotism sau angajarea soţului sau soţiei sunt mai frecvente decât par”, a declarat analistul politic Radu Magdin pentru „Adevărul”. Din punctul său de vedere, însă, nu asta e principala problemă.

„Problema e când e o discrepanţă clară între competenţa persoanei şi poziţia oferită. Dacă de exemplu persoana cu pricina, fie ea soţie sau fiu, soţ sau fiică, sau altă combinaţie, este foarte competentă şi integră, atunci o excepţie poate exista. Problema noastră istorică cu companiile de stat este însă că ele au fost căpuşate prin contracte de «familie» sau «famiglie» politică şi de business, de aici neîncrederea legitimă în cazul promovărilor «familiale»“, a spus Radu Magdin.

De aceeaşi părere este şi Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. Potrivit lui, persoanele numite în bordurile companiilor de stat trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a face faţă responsabilităţilor pe care le au. „În plus, trebuie să fie persoane integre şi cu un mandat clar definit. Altfel, companiile riscă să eşueze, iar apoi pot să existe consecinţe pentru toţi cei implicaţi”, a declarat Nicolescu pentru „Adevărul”. El mai susţine că nu ne putem permite să ne întoarcem la perioada când poziţiile în companii erau o formă de recompensă şi o modalitate de a câştiga uşor nişte venituri.

„Mi se pare foarte ciudat că sunt îndepărtaţi chiar şi puţinii funcţionari din ministere care ştiau cum se administrează o companie şi sunt înlocuiţi cu alţi funcţionari care nu au deloc pregătire şi cunoştinte. Sper să nu ne îndreptăm către a distruge şi puţinele companii de stat care mai sunt profitabile”, a declarat Nicolescu.

Analistul politic Radu Delicote ne-a spus însă că este nevoie de o separare foarte clară între profesionalismul persoanelor ce pot pune umărul la creşterea şi dezvoltarea companiei şi CV-ul politic al acestora, iar oamenii politici „ar trebui să aibă în planul numirilor, în principal, persoane capabile de a ajuta şi susţine compania/companiile de stat către stabilitate, predictibilitate şi, în ultimă instanţă, profit”. „Miza, în acest caz, trebuie să fie raţionalitatea economică, nu emoţionalul familial“, a declarat Delicote, pentru „Adevărul”. Potrivit lui, tendinţa numirilor ţine, de obicei, de portofoliul ministerial, iar un consiliu de administraţie puternic, echidistant şi direct interesat de buna funcţionare a companiei de stat nu are legatură cu opţiunile politice ale fiecărui individ în particular.

Adi Zăbavă, consultant politic, ne-a precizat totodată că această tendinţă are loc la fiecare guvernare. „În ceea ce priveşte actuala majoritate guvernamentală şi, în special, PSD, faptul că diferiţi membri ai familiei au fost puşi în funcţii nu a reprezentat o problemă pentru conducerea de partid. Se vede bine acest lucru şi prin modul cum au fost făcute listele pentru candidaţi, pentru modul cum au fost numiţi oameni în posturile de secretari de stat. E un subiect pe care şi-l asumă şi nu le aduce probleme de imagine atât de mari pe cât sunt câştigurile lor“, susţine Zăbavă. Potrivit lui, nu e o situaţie valabilă doar în cazul unui partid, ci este o ipocrizie a clasei politice româneşti şi a societăţii româneşti.