EXCLUSIV Cine este omul de afaceri pentru care ambasadorul Olandei l-a presat pe fostul şef al Fiscului să deblocheze rambursarea TVA într-un caz de evaziune

EXCLUSIV Cine este omul de afaceri pentru care ambasadorul Olandei l-a presat pe fostul şef al Fiscului să deblocheze rambursarea TVA într-un caz de evaziune

Omul de afaceri Rami Ghaziri, cetăţean francez de origine libaneză, se află, în prezent, în penitenciar, unde execută o pedeapsă de trei ani de detenţie la care a fost condamnat anul trecut pentru cumpărare de influenţă FOTO zf.ro

Omul de afaceri pentru care un ambasador a mers în biroul fostului şef al Fiscului, Gelu Diaconu, pentru a-i cere acestuia să deblocheze rambursarea de TVA într-un caz de evaziune, este cetăţeanul francez de origine libaneză Rami Ghaziri, asociat unic şi administrator al SC Agroli Group SRL Crevedia, care deţine şi firmele Agricola Crevedia şi Agricola Tărtăşeşti, au declarat surse oficiale pentru „Adevărul“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gelu Diaconu, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a scris joi pe blogul personal că un ambasador „periat“, care s-a opus intrării României în Schengen, l-a presat să deblocheze rambursarea TVA într-un caz de evaziune şi că, ulterior, a anunţat instituţiile abilitate. La întâlnirea care a avut loc în biroul fostului şef al ANAF au participat ambasadorul şi un om de afaceri, „un evazionist notoriu“, a precizat Diaconu. Tot joi, fostul premier Victor Ponta a scris pe Facebook că este vorba despre fostul ambasador al Olandei, Matthijs van Bonzel. 
 
Sursele „Adevărul“ au confirmat că este vorba despre fostul ambasador al Olandei, Matthijs van Bonzel, şi că intervenţia acestuia a avut loc în anul 2014.
 
Omul de afaceri libanez Rami Ghaziri se află în închisoare unde execută o pedeapsă de trei ani de detenţie la care a fost condamnat anul trecut pentru cumpărare de influenţă. 
 
„Un ambasador «periat» şi lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoţit de un om de afaceri din ţara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presându-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (circa 20 de milioane de euro), pe care îl aveam în instrumentare. La câteva minute după ce a ieşit din biroul meu am anunţat instituţiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăşi prin presă o serie de elogii aduse aceluiaşi ambasador, cunoscut în spaţiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliştii care promovează valorile occidentale şi care îl dădeau ca exemplu de bune practici şi onestitate pe acest «amic» al concetăţenilor evazionişti, a scris Diaconu pe pagina sa personală, deschisă recent.
 
Fostul ambasador al Olandei în România a arătat în mai multe rânduri că nu susţine aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. 
 
Fostul premier Victor Ponta a scris joi pe Facebook că ambasadorul la care Gelu Diaconu face referire este Matthijs van Bonzel, ambasador al Olandei până în septembrie 2015. 
 
Diplomatul olandez a fost trimis la post la Bucureşti în decembrie 2011, dar a fost primit de fostul preşedinte Traian Băsescu abia pe 8 mai 2012. În toamna anului trecut, în locul lui Matthijs van Bonzel a fost numită ambasador al Olandei în România şi Republica  Moldova Stella Ronner-Grubačić.
 
„Pentru că Diaconu e mai «timid» vă spun eu cine era ambasadorul care mereu intervenea şi la Guvern şi la ANAF pentru tot felul de companii mai mult sau mai puţin oneste - fostul ambasador al Olandei, cel care ne dădea lecţii de «integritate şi anticorupţie» săptămânal la Hotnews! Că aşa iubim noi «lupii moralişti»!“, a scris Ponta pe Facebook.
 
 
Şi fostul preşedinte Traian Băsescu a avut joi o reacţie cu privire la declaraţiile fostului şef al Fiscului. Băsescu crede că afirmaţiile fostului şef al ANAF Gelu Diaconu referitoare la un ambasador al unui stat membru UE care ar fi încercat să facă presiuni pentru o firmă sunt adevărate şi a declarat, joi seară, că astfel de situaţii s-au mai întâlnit în trecut „la ministere“.
 
„Da, cred. Se practică. Cei pe care-i vedeţi dându-ne lecţii, nu spun de actualul ambasador al SUA, dar mulţi pe care i-aţi văzut în ani dându-ne lecţii se duceau pe la ministere cu firmuliţa de mână: «De ce n-a câştigat ăsta licitaţia, să câştige ăsta»“, a declarat, joi seară la postul de televiziune B1, fostul preşedinte Traian Băsescu.
 

Exporturi în Olanda, Germania şi Franţa 

Agroli Group este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de carne de pasăre din România. Agroli Group a început în 2006, după preluarea fermelor Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, un amplu proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare, în valoare de 75 de milioane de euro. 
 
Investiţiile au devenit vizibile la nivelul cifrelor, la doi ani după preluare, încasările înregistrând o creştere cu 60%. O evoluţie semnificativă s-a produs însă în anul 2011, când Agroli Group a început exporturile către Europa de Vest, ceea ce s-a tradus într-o cifră de afaceri cu 86% mai mare decât în anul precedent. De asemenea, producţia de carne a înregistrat o creştere semnificativă, de la 5.700 de tone în 2005, la 35.000 de tone în 2012.
 
„După ce acum doi ani am reuşit să pătrundem pe piete importante din vestul Europei, în 2012 strategia noastră a fost să optimizăm producţia la maximum, astfel încat să răspundem atât cererii de pe piaţa din România, cât şi de pe pieţele externe. În acest moment, valoarea exporturilor către Olanda, Germania şi Franţa reprezintă peste 60% din valoarea totală a producţiei, iar în acest an ne propunem să lansam un nou produs premium în Romania, dar şi să intrăm şi pe alte pieţe“, declara Rami Ghaziri, CEO Agroli Group, în aprilie 2013, potrivit business24.ro.
 
Potrivit ultimelor date financiare raportate la Ministerul Finanţelor, Agroli Group SRL, cu obiect de activitate „creşterea păsărilor“, a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 47,16 milioane de lei (10.52 milioane de euro), la o pierdere netă de 41,1 milioane de lei (9,17 milioane de euro). La sfârşitul anului 2014, datoriile companiei erau de 386,46 milioane de lei (86,26 milioane de euro) şi avea 155 de angajaţi. 
 
Rami Ghaziri, trimis în judecată într-un nou dosar, în ianuarie. Prejudiciul: peste 25 milioane de euro
 
La începutul acestui an, la 4 ianuarie, omul de afaceri Rami Ghaziri, condamnat definitiv pentru cumpărare de influenţă, a fost trimis în judecată într-un nou dosar în care procurorii DNA îl acuză de constituire de grup infracţional şi evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro, în acest dosar fiind inculpate alte zece persoane.
 
Omul de afaceri libanez Rami Ghaziri, aflat în penitenciar, unde execută o pedeapsă de trei ani de detenţie la care a fost condamnat anul trecut pentru cumpărare de influenţă, a fost trimis în judecată într-un nou dosar în care DNA îl acuză de mai multe infracţiuni.
 
 

Acuzaţiile DNA

Astfel, potrivit unui comunicat dat publicităţii la 4 ianuarie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, Rami Ghaziri, cetăţean francez rezident în România, a fost inculpat pentru infracţiuni de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor, în formă continuată, fapte comise în calitate de administrator al mai multor societăţi comerciale.
 
Alături de Ghaziri, au fost trimise în judecată alte zece persoane, pentru infracţiuni economice şi constituire de grup infracţional. Astfel, în acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în lipsă, Emile George Kharrat, cetăţean libanez şi român, acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, în formă continuată şi spălare a banilor, în formă continuată, precum şi cetăţeanul libanez Bou Ezzeedine Maher şi românul Burlacu Eduard-Orlando, administratori ai unor firme, acuzaţi de iniţiere a unui grup infracţional organizat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată.
 

Cine sunt complicii

Totodată, în acelaşi dosar au fost trimişi în judecată un cetăţean englez şi doi cetăţeni sirieni, arestaţi la domiciliu în alte dosare, şi anume: cetăţeanul englez rezident în România Mahmoud Sleiman Moubarak, administrator al mai multor firme şi sirienii Abdulmounim Alzaid şi Hussein Zayed, acuzaţi de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată.
 
În acelaşi dosar au fost inculpaţi, în stare de libertate, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, Emilia Nae, Ionela Alina Marin, Daniel Marian Raicu şi Ali Chraif, care are dublă cetăţenie, română şi libaneză.
 

DNA: Evaziune fiscală de milioane de euro

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada iulie 2010 - august 2012, Rami Ghaziri, în calitate de administrator al mai multor firme, a constituit alături de Emile George Kharrat, Mahmoud Sleiman Moubarak, Alzaid Abdulmounim şi Zayed Hussein pe de o parte, respectiv alături de Kharrat Emile George, Bou Ezzeddine Maher şi Burlacu Eduard Orlando, pe de altă parte, două grupuri infracţionale organizate în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de evaziune fiscală.
 
Membrii celor două grupuri infracţionale evidenţiau în actele contabile operaţiuni comerciale intracomunitare fictive, folosind circuite economice deja formate şi societăţi comerciale coordonate de membrii grupului, totul având ca scop deducerea ilegală a TVA. Ghaziri şi apropiaţii săi erau ajutaţi în realizarea activităţilor infracţionale de către inculpaţii Emilia Nae, Daniel Marian Raicu, Ali Chraif şi Ionela Alina Marin.
 
„În perioada respectivă, inculpatul Ghaziri Rami, alături de inculpatul Kharrat Emile George, a evidenţiat în actele contabile a trei societăţi comerciale cu profil avicol operaţiuni fictive (1.615 acte materiale aferente facturilor emise), privind livrări intracomunitare de mărfuri (nepurtătoare de TVA) către firme de tip fantomă din Bulgaria, Cipru şi Ungaria. Aceasta a fost posibilă prin folosirea unui lanţ de comercializare scriptic în care au fost interpuse mai multe societăţi comerciale tip fantomă, cauzând un prejudiciu bugetului statului în sumă de 107.153.731 de lei, reprezentând TVA dedusă ilegal“, precizează comunicatul DNA.
 

Cum funcţiona circuitul financiar

Anchetatorii mai susţin că, în perioada 17 septembrie 2010 - 12 octombrie 2012, Rami Ghaziri a depus la organele fiscale 54 de cereri de rambursare sau compensare de TVA, cereri aferente celor 1.615 facturi prin care s-a simulat livrarea intracomunitară, pentru care a beneficiat fără drept de suma de 85.993.395 de lei.
 
Totodată, în perioada 26 octombrie 2010 - 29 noiembrie 2012, Ghaziri, alături de Emile George Kharrat, ca urmare a restituirii, de către organele fiscale, în conturile a trei societăţi comerciale, a sumei 60.686.821 de lei reprezentând TVA rambursată ilegal a introdus aceşti bani în circuitul economic prin multiple plăţi având drept justificare plăţi furnizori, restituire credit, consultanţă către companii off-shore, achiziţii imobiliare supraevaluate de la firme controlate de Ghaziri, în scopul ascunderii originii ilicite a provenienţei acesteia.
 
„În realizarea acestui mecanism infracţional, inculpaţii Ghaziri Rami şi Kharrat Emile George au beneficiat de sprijinul inculpaţilor Zayed Hussein, Alzaid Abdulmounim, Moubarak Mahmoud Sleiman şi Chraif Ali. Acesta din urmă, la data de 26 martie 2012, pentru a disimula adevărata provenienţă a sumelor de bani provenite din evaziune fiscală, a semnat un contract privind vânzarea, la un preţ supraevaluat, a unui teren intravilan în suprafaţă de 42.000 de metri pătraţi, situat în localitatea Mihăileşti, judeţul Giurgiu, către o societate administrată/reprezentată de inculpatul Ghaziri Rami“, menţionează procurorii.
 

Documente falsificate

DNA arată, de asemenea, că, în perioada 8 iulie 2010 - 6 august 2012, Emilia Nae, angajată ca referent la una dintre firmele administrate de Rami Ghaziri, beneficiind de ajutorul lui Daniel Marian Raicu, a întocmit în fals documentele de transport aferente simulării livrărilor comunitare, în scopul creării aparenţei unor tranzacţii reale.
 
Totodată, cei doi s-au asigurat şi de procurarea unor documente care să ateste, la un eventual control, deplasarea mijloacelor de transport pe teritoriul Bulgariei, respectiv bonuri privind achitarea taxei de pod, vignete etc, în vederea deducerii ilegale a TVA.
 
De asemenea, Emilia Nae este suspectată că a ţinut legătura cu persoanele interpuse, administratori ai unor societăţi de tip fantomă, cărora le-a achitat periodic sume de bani pentru faptul că au acceptat înfiinţarea în numele lor a unor astfel de societăţi şi au păstrat confidenţialitatea adevăratului rol îndeplinit de aceştia, mijlocind, totodată, relaţiile dintre membrii grupului, în ceea ce priveşte situaţia exactă a operaţiunilor intracomunitare simulate.
 
Alina Ionela Marin este acuzată că, în perioada 8 iulie 2010 - 30 iunie 2012, în calitate de reprezentant legal al unei firme, a evidenţiat în actele contabile ale acesteia operaţiuni fictive, respectiv 213 facturi false, privind livrări intracomunitare de mărfuri nepurtătoare de TVA către societăţi comerciale de tip fantomă din Bulgaria, Cipru şi Ungaria, prin folosirea unui lanţ de comercializare scriptic în care au fost interpuse mai multe firme fantomă, cauzând un prejudiciu bugetului statului în sumă de 15.926.386 lei reprezentând TVA dedusă ilegal.
 

Rambursări sau compensări de TVA, ilegale

În perioada 15 februarie 2011 - 8 august 2012, Ionela Alina Marin a depus fără drept la organele fiscale opt cereri privind rambursarea sau compensarea de TVA, cereri aferente celor 213 facturi prin care s-a simulat livrarea intracomunitară, pentru care a beneficiat fără drept de suma de 8.315.267 de lei reprezentând TVA rambursată sau compensată ilegal.
 
La data de 8 martie 2013, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor fiscale, Ionela Alina Marin a declarat în mod fictiv la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa schimbarea sediului social al firmei pe care o reprezenta. Ea este, de asemenea, acuzată că la data de 15 decembrie 2010 a semnat, fără a deţine vreo calitate în cadrul societăţii off-shore Davana Holding Panama, un contract de consultanţă şi asistenţă managerială, încheiat între această firmă şi una din firmele administrată de Rami Ghaziri, cunoscând atât faptul că este vorba despre un contract fictiv,cât şi destinaţia ulterioară a sumelor de bani.
 
În baza acestui contract, în perioada 22 decembrie 2010 - 23 august 2013, pentru a disimula adevărata provenienţă a sumelor de bani rezultate din evaziune fiscală, Marin Ionela Alina a efectuat plăţi cu titlu de avans achiziţie echipamente în contul Davana Holdings SA Panama, în valoare totală de 7.312.781,85 lei.
 

Prejudiciul: 25.035.918 euro

Procurorii DNA Ploieşti, care au instrumentat acest dosar, au calculat un prejudiciu total cauzat bugetului statului de 107.153.731 de lei (25.035.918 euro).
 
Anchetatorii au pus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile şi au poprit banii din conturile lui Rami Ghaziri, instituind de asemenea sechestru asupra părţilor sociale deţinute de Ghaziri şi Kharrat la mai multe societăţi comerciale. Dosarul va fi judecat la Tribunalul Dâmboviţa.
 
În vara anului trecut, Rami Ghaziri a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă în dosarul în care au fost condamnaţi fosta procuroare Angela Nicolae pentru trafic de influenţă şi fiul acesteia, Daniel Nicolae, pentru complicitate la această infracţiune.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: