Doar 57% din angajaţi se simt productivi la locul de muncă

Pe o piaţă tot mai dificilă a forţei de muncă, fericirea angajaţilor pare să conteze mai mult decât oricând. Pentru că, arată studiile, mai ales noile generaţii, sunt interesate şi de alte beneficii decât pachetul salarial. Printre acestea se numără ambianţa şi confortul la locul de muncă, un factor care determină investiţii uriaşe în rândul angajatorilor.

În România, primele care s-au aliniat la tendinţele globale de la locul de muncă au fost multinaţionalele şi mai ales cele care activează în domeniul IT. Birourile SF inaugurate de curând de compania Zitec au făcut furori, în timp ce hub-urile promovează tocmai ideea de diversitate şi confort care încurajează productivitatea. Un studiu internaţional referitor la  experienţa angajaţilor la locul de muncă, realizat în peste 2000 de birouri ce găzduiesc peste 250.000 angajaţi, distribuiţi la nivel global, arată că doar 57% dintre angajaţi consideră că locul de muncă le permite să lucreze productiv.

"Birourile prezentului trebuie să atragă, să încurajeze, să favorizeze şi să reţină talentul, iar clienţii noştri din IT, care de altfel reprezintă 80% din totalul clienţilor, investesc în ergonomie dorind să asigure soluţie personalizată pentru fiecare angajat. Pe de altă parte, angajaţii iau în considerare amenajarea birourilor, cantitatea de lumină naturală, acustica, zgomotul de fond. Angajaţii sunt mult mai atenţi astăzi la felul în care arată locul în care îşi petrec peste 30% din timp, pentru că au înţeles cât de mult le poate influenţa viaţa", declară Horaţiu Didea, managing partener la una dintre companiile româneşti care asigură soluţii integrate pentru amenajarea biroului. 

Extindere de la multinaţionale la mici businessuri sau persoane fizice

Potrivit acestuia, companiile din domeniul IT sunt primele dispuse să investească în ergonimie, mai ales în contextul concurenţei acerbe a forţei de muncă din acest domeniu. Astfel, în timp ce pentru angajat confortul de la locul de muncă este un factor important, angajatorii încearcă să satisfacă această nevoie deoarece i-au observat strânsa leătură cu productivitatea. 

"Personal, cred că ergonomia este foarte importantă şi devine un factor determinant în alegerea unui job sau a altuia. Angajaţii devin tot mai atenţi la menţinerea unui lifestyle sănătos, iar corelaţia cu calitatea pieselor de mobilier nu poate fi negată. Pentru un programator, de exemplu, este extrem de important să îşi poată ajusta biroul pe înălţime, pentru a scrie un cod solicitant chiar şi din picioare. În acelaşi timp, are nevoie de un spaţiu de meeting one-on-one sau de unul de relaxare, cum ar fi o canapea pentru a se gândi la o soluţie tehnică", a mai explicat Horaţiu Didea. 

O consecinţă interesantă a felului în care managerii au înţeles să ofere angajaţilor un mediu de lucru "ca afară", este că achiziţiile s-au extins şi la nivelul celor care au decis să lucreze ca freelanceri. De exemplu, Impact Hub, cel mai important furnizor de soluţii de co-working din România, a apelat la aceeaşi soluţie pentru a oferi scaune ergonomice clienţilor. Astfel, Impact Hub a dotat spaţiul cu scaune Herman Miller - lider de piaţă la nivel mondial. "De câţiva ani lucrez ca programator pentru câteva companii din străinătate şi biroul meu s-a mutat în sufragerie. Când lucram în multinaţională, am lucrat pe un scaun Herman Miller, aşa că am decis să investesc într-unul pentru acasă. Nu este ieftin, însă când lucrezi şi 20 de ore la birou, se simte diferenţa", a explicat Florin Târziu. 

Zgomotul, o problemă ignorată

Următorul pas în asigurarea unui confort maxim angajaţilor ar fi preocuparea pentru reducerea zgomotului. Potrivit lui Horaţiu Didea, această problemă nu primeşte încă atenţia cuvenită. "Zgomotul de fond este o mare problemă în majoritatea birourilor open space şi deşi există astfel de soluţii foarte aspectuoase şi foarte eficiente ]n cadrul Workspace Studio, sunt puţine companii care investesc în acest tip de soluţii. Cererea nu este încă nici pe departe la nivelul la care este nevoia, deocamdată neconştientizată sau încă netratată de angajatori", a mai precizat Horaţiu Didea.