Curtea de Conturi acuză prejudicii de milioane de euro la Nuclearelectrica. Compania a dat în judecată instituţia şi are zece procese câştigate
0
Statul nu este numai un administrator prost, ci şi un controlor prost: Curtea de Conturi a României pretinde că a descoperit prejudicii de milioane de lei la Nuclearelectrica, însă compania nu a fost de acord cu rapoartele de control şi a dat în judecată instituţia, câştigând nu mai puţin de zece procese dintr-un total de 19.
În prezent, niciunul dintre acestea nu are sentinţă definitivă, cele două înfruntându-se prin instanţe de doi ani. Directorii companiei de stat sunt supăraţi că litigiile le consumă timp şi bani.
Achiziţii prin negociere directă
Prima problemă semnalată de către Curtea de Conturi o reprezintă atribuirea ilegală a două contracte de achiziţii prin negociere prealabilă fără anunţ de participare. Instituţia reclamă că, prin OUG 34/2006, compania era obligată să facă licitaţie publică, potrivit raportului pe anul 2014 al Curţii de Conturi, apărut la finele anului 2015. Nuclearelectrica a argumentat că că a realizat negociere din motive tehnice şi de urgenţă. Contestaţia a fost respinsă de către Curtea de Conturi „întrucât motivele tehnice invocate nu sunt de natură a determina atribuirea serviciilor în cauză numai unui anumit operator economic, fapt constatat şi de ANRMAP în urma sesizării Curţii de Conturi“.
Cheltuieli de deplasare, asigurare pentru amantă şi bonusuri ilegale
Un detaliu picant al raportului menţionează decontarea a 97.000 de lei, reprezentând „servicii turistice nejustificate“, respectiv cazare şi masă, dar „fără a se nominaliza numele şi prenumele persoanelor beneficiare de astfel de servicii turistice“.
De asemenea, a fost vizată şi suma de 397.000 de lei pentru cheltuieli de asigurare „ angajate în alte condiţii decât cele legale, respectiv fără a se nominaliza numărul de persoane asigurate şi numele acestora, fiind asigurate şi persoane din afara entităţii (soţul/soţia/concubinul/concubina, moştenitorii, executorii testamentari sau legali ai unei persoane asigurate“, conform raportului Curţii de Conturi. În aceeaşi categorie se află şi acordarea unor bonusuri în valoare de 94.000 de lei, pe care instituţia de control le consideră fără bază legală.
La Cernavodă, instituţia de control a descoperit că societatea nu a estimat corect valoarea unui contract de evaluare psihologică a personalului nefiind respectat principiul eficienţei economice la utilizarea fondurilor societăţii. Adică a costat mai mult decât preţul pieţei. Curtea de Conturi nu menţionează valoarea contractului. Următorul punct îl constituie o altă plată „fără respectarea principiului de eficienţă“: 108.000 de lei au fost decontaţi drept ore de pregătire a personalului, „recepţionate şi acceptate la plată ca perioade în care prestatorul a intervenit efectiv în remedierea problemelor reclamate de beneficiar“.
Licenţele Microsoft, problemă mare
Licenţele pentru softurile Microsoft sunt un alt punct problematic. Astfel, Curtea de Conturi acuză „efectuarea de plăţi în sumă de 356 mii lei, pentru servicii neprestate, constând în achiziţia de licenţe Microsoft şi suport tehnic necesar utilizării serverelor şi staţiilor de lucru, aflate în dotarea societăţii (100 de calculatoare şi 29 de servere), care au fost recepţionate la nivelul abonamentului stabilit pentru dreptul de utilizare şi actualizare a licenţelor deja instalate, fără a
fi implementate pe aceste echipamente“.
Şi la Cernavodă este prezentă problema licenţelor Microsoft, Curtea de Conturi acuzând că s-au făcut plăţi ilegale, în valoare de 337.000 de lei, „pentru servicii de asigurare licenţe Microsoft, servicii care, în fapt, nu au fost realizate“.
Aceeaşi problemă a fost semnalată şi la Fabrica de Combustibil Nuclear, de la Piteşti. Astfel, „s-au efectuat plăţi în sumă de 295 mii lei pentru servicii neprestate, constând în achiziţia de licenţe Microsoft pentru un număr de 90 de calculatoare în dotare, recepţionate fără a fi şi implementate pe aceste echipamente, în condiţiile existenţei unor licenţe, versiunile win XP-win 7 şi Office 2003-Office 2010, achiziţionate în perioada 2009-2012, anterior încheierii contractului. Totodată, entitatea a inclus contravaloarea acestor servicii/active în categoria cheltuieli de exploatare cu caracter deductibil, diminuând astfel impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 47 mii lei, în condiţiile în care, potrivit legii, licenţele programelor informatice constituie imobilizări necorporale, supuse amortizării pe perioada de folosinţă şi nu reprezintă costuri de operare ale entităţii“, potrivit raportului Curţii de Conturi.
În contestaţia formulată, compania a „a invocat faptul că prin instalarea, rularea şi observarea versiunilor superioare Windows Professional şi Office Professional pe un număr limitat de calculatoare, sucursala FCN Piteşti a uzat de dreptul de folosinţă în cel mai diligent şi economic mod de care se putea da dovadă, de la semnarea contractului până la ultima plată“. Contestaţia a fost respinsă de Curtea de Conturi deoarece „de la semnarea contractului şi până la data finalizării controlului nu s-a implementat nicio aplicaţie informatică (sistem de operare Windows şi pachet Office) pe niciun calculator din cadrul sucursalei FCN Piteşti, fapt recunoscut prin nota de relaţii dată de personalul de specialitate din
cadrul FCN Piteşti“, conform documentului.
Impozit pe venit şi majorări de capital
Aceasta mai acuză că Nuclearelectrica nu a aplicat nici prevederile legale privind reţinerea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente în perioada 2012-2014, prejudiciul fiind de 3,4 milioane de lei. Curtea de Conturi mai spune că producătorul de energie a efectuat plăţi ilegale de 1,47 milioane de dolari canadieni şi de 12.750 de dolari americani.
În contestaţie, societatea a invocat faptul că respectivele cheltuieli au fost încadrate incorect drept „redevenţe“, astfel că se aplică asupra lor convenţiile de evitare a dublei impuneri. „ Contestaţia formulată de entitate a fost respinsă întrucât, potrivit Convenţiilor de evitare a dublei impuneri, redevenţele sunt impozabile în statul contractant din care provin. ANAF, la solicitarea Curţii de Conturi, în urma verificărilor efectuate la SN Nuclearelectrica SA a confirmat abaterea consemnată de auditorii publici externi, stabilind prin extindere în sarcina entităţii impozit suplimentar în sumă de 5.797 mii lei, precum şi dobânzi şi penalităţi aferente, în sumă de 2.163 mii lei“. Mai exact, Nuclearelectrica ar trebui să vireze circa 7,9 milioane de lei la buget.
Concomitent, inspectorii acuză şi că socieatea nu a făcut o majorare de capital cu valoarea unui teren de 2,3 milioane de lei.
Curtea de Conturi acuză că nu s-a recuperat un milion de lei câştigaţi de societate drept despăgubiri şi cheltuieli de judecată în cazul unor procese derulate de foşti directori şi membri în consiliul de administraţie.
În fine, compania este acuzată că nu a urmărit obţinerea de dividende de 659.000 de lei de la Energonuclear, compania de proiect ce trebuie să găsească investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
Nuclearelectrica: „Am colaborat cu auditorii, dar Curtea de Conturi nu a luat în seamă argumentele noastre“
Contactată de către „Adevărul“ în privinţa acuzaţiilor care sunt aduse, compania a menţionat că a a colaborat cu inspectorii, dar că argumentele propriilor săi experţi nu au fost luate în considerare.
„SNN a colaborat cu auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, precum şi cu cei ai Camerelor judeţene Constanţa şi Argeş în furnizarea tuturor documentelor, datelor şi informaţiilor solicitate atât în scris, cât şi verbal. Activitatea SNN este complexă dintr-o multitudine de perspective, inclusiv al legislaţiei specifice aplicabile şi a sectorului de activitate. Auditorii publici externi au exercitat un control care s-a extins asupra tuturor ariilor funcţionale de activitate incluzând, dar fără a se limita la: aspecte de guvernanţă corporativă, resurse umane, salarizare, IT, financiar, contabilitate, taxe, achiziţii publice, control etc. Practic, o arie completă de activităţi din cadrul SNN a fost analizată de aceeaşi echipa de auditori.
Cu privire la constatările auditorilor publici externi şi măsurile dispuse, SNN a formulat obiecţiuni şi ulterior contestaţie care într-o prima etapă au fost analizate şi soluţionate (prin respingere) de către Curtea de Conturi. Practic, argumentele prezentate de SNN nu au fost luate în considerare în etapă de contestaţie“, arată societatea.
Cum contestaţiile Nuclearelectrica au fost respinse de către Curtea de Conturi, compania a solicitat anularea şi suspendarea actelor şi măsurilor dispuse de către instituţie în instanţă.
„Principalele argumente care au stat la baza formulării de acţiuni în instanţa împotriva măsurilor Curţii de Conturi sunt următoarele:
-emiterea de acte administrative cu încălcarea legislaţiei aplicabile, dar cu menţinerea acuzaţiei că SNN este în nelegalitate;
-încadrarea eronată a unor situaţii şi/sau presupuse abateri;
– invocarea unor legi care nu au aplicabilitate în context;
-emiterea de acte administrative de Către Curtea de Conturi cu depăşirea competenţelor;
-dispunerea de măsuri care nu reflectă pretinsele abateri de la legalitate în situaţii evidente de respectare a legii;
-dispunerea de măsuri de recuperare a unor pretinse prejudicii în condiţiile în care serviciile au fost prestate şi nu au existat dispoziţii legale încălcate;
-înţelegerea eronată şi superficială a unor aspecte din activitatea SNN de către auditorii publici externi“, a arătat compania, la solicitarea „Adevărul“.
Zece procese câştigate din 19, litigiile durează în continuare
Până în acest moment, compania a obţinut suspendarea executării deciziilor Curţii de Conturi în şase dosare dintr-un număr total de nouă şi anularea actelor administrative emise de către Curtea de Conturi în patru dosare din zece acţiuni cu cerere de anulare formulate de către Nuclearelectrica.
Cele zece dosare în care compania a obţinut deja suspendarea şi/sau anularea actelor administrative emise de Curtea de Conturi sunt:
– Achiziţia ineficientă de servicii de asigurare licenţe Microsoft şi a suportului tehnic necesar utilizării serverelor şi staţiilor de lucru, aflate în dotarea societăţii (măsură suspendată şi anulată);
– Măsura privind plata de către Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti a unei sume de 295.209 lei pentru servicii asigurare licenţe Microsoft, servicii care în fapt nu au fost realizate (decizie suspendată);
– Efectuarea de plăti pentru cheltuieli fără baza legală, respectiv pentru cheltuieli efectuate în contul salariaţilor-sporuri(decizie suspendată şi anulată);
– Efectuarea de plăti pentru cheltuieli fără baza legală, respectiv pentru cheltuieli efectuate în contul salariaţilor-contribuţii consilieri juridici (decizie suspendată şi anulată);
– Efectuarea de plăti pentru cheltuieli de asigurare (poliţele de asigurare de tip D&O), angajate în alte condiţii decât cele legale.(decizie suspendată şi anulată)
-Nerespectarea prevederilor legale privind modul de calcul, reţinere şi plata a impozitului pe veniturile nerezidenţilor (decizie suspendată).
„Practic, instanţele au cenzurat prin suspendare sau anulare, după caz, măsurile dispuse de Curtea de Conturi, infirmând astfel raţionamentul auditorilor publici externi.
SNN va continuă să utilizeze toate căile legale pentru anularea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi. Dar, aceste demersuri sunt consumatoare de resurse de timp şi bani“, acuză producătorul de energie.
Lulache: „O echipă întreagă este blocată în aceste procese, avem peste 5.000 de pagini de dosare“
La rândul ei, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, acuză inspectorii Curţii de Conturi că au interpretat greşit legea sau că au invocat legi inaplicabile, iar cele 19 procese au blocat o echipă întreagă din cadrul companiei ajungându-se la peste 5.000 de pagini depuse prin instanţe.
„Măsurile dispuse de Curtea de Conturi au fost întemeiate pe interpretări eronate ale legilor aplicabile, invocarea nerespectării altor legi care nu au nicio aplicabilitate în context, încălcarea unor legi în dispunerea de măsuri, ignorarea anumitor legi şi concluzionarea unor fapte în acest context. În cazul refuzului clar al reprezentanţilor Curţii de Conturi de a analiză aplicat fiecare măsură pe baza documentelor puse la dispoziţie de SNN, coroborat cu legislaţia aplicabilă, SNN a fost nevoită pentru a-şi apăra interesele şi pentru a demonstra fără echivoc că măsurile impuse nu reflectă realitatea, să acţioneze Curtea de Conturi în instanţa. Avem 19 dosare pe rol, am solicitat fie suspendarea unor măsuri, fie anularea acestora. Din punctul de vedere al unei entităţi care şi-a făcut treaba corect, efortul depus pentru a dovedi acest lucru în instanţa este uriaş. Înseamnă mobilizarea unei întregi echipe interdepartamentale pe o perioada lungă de timp pentru că depunerea acţiunilor în instanţa a însemnat nu mai puţin de 250 de pagini de argumente şi peste 5000 de pagini – din care aproximativ 3000 de pagini doar într-un singur dosar – de anexe care conţineau documente doveditoare“, ne-a declarat Lulache.
Totul se putea rezolva încă din faza controlului…
Directorul Nuclearelectrica spune că problemele puteau fi evitate încă din timpul controalelor, ca să nu mai fie nevoie de atâtea dosare pe rol, consumatoare de timp şi resurse.
„Şi întreb: de ce este nevoie să pierdem atât de mult timp şi resurse că să ne reconfirme instanţa că avem dreptate? De ce nu putem evita acest timp mort din punct de vedere al dezvoltării şi irosit din punct de vedere al consumării resurselor umane în situaţii create artificial? O companie nu poate funcţiona corespunzător dacă îşi mobilizează resursele să demonstreze în 19 de procese ce era evident la un control atent. Că să putem evolua, trebuie să ne facem toţi treaba în mod corect şi eficient. Iar dacă există legi conflictuale, suprapuneri legislative care lasă loc unor interpretări multiple sau pur şi simplu neatenţie în analiză aplicării legislaţiei, acestea trebuie corectate. Altfel, vom rămâne blocaţi în ineficientă, iar eu refuz asta. Avem deja 6 măsuri suspendate şi 4 anulate. Asta spune multe despre câtă dreptate avem, dar o spune pe timpul şi eforturile unei companii a cărei treaba este cu totul alta“, a conchis şefa Nuclearelectrica.
Compania a mai fost recent în centrul unor scandaluri, după ce Ionel Bucur – directorul centralei de la Cernavodă – a fost acuzat de către Direcţia Naţională Anticorupţie că ar fi favorizat o firmă de pază a omului de afaceri Victor Dărămuş pentru obţinerea unor contracte de pază ilegale în 2008.
De asemenea, sindicaliştii Companiei Naţionale de Uraniu au acuzat ruperea contractului pentru furnizarea de uraniu de către Nuclearelectrica, singurul lor client. Compania a justificat, însă, măsura prin majorarea cu 76% a preţului uraniului, peste nivelul pieţei.
Se încarcă comentariile...
