Cum a tăiat din pix ministrul Culturii activitatea Cupru Min. Ordinul prin care Roşia Montană e declarată sit arheologic include o zonă din cariera de cupru

Activitatea companiei de stat Cupru Min riscă să fie perturbată de ordinul prin care Ministerul Culturii a inclus Roşia Montană în lista monumentelor protejate. Perimetrul sitului arheologic traversează cariera de cupru a companiei şi halda de steril, unde trebuie să fie realizată o investiţie de peste 18 milioane de euro.

Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune: ordinul prin care ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a inclus localitatea Roşia Montană în lista monumentelor istorice, emis la finele anului 2015, riscă să blocheze şi activitatea companiei de stat Cupru Min. Iar acest lucru este posibil deoarece limita de protecţie a sitului arheologic trece prin cariera de la Roşia Poieni, prin halda de steril şi prin uzina de preparare a minereurilor, toate deţinute de către Cupru Min.

Ordinul a fost emis de către Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, în data de 30 decembrie 2015, oficialul anunţând public acest lucru în data de 9 ianuarie, pe pagina sa de Facebook, printr-o scrisoare către profesorul Ioan Piso. „Doresc să vă spun pe această cale că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Oficial, prin care întreaga localitate Roşia Montană pe o rază de doi kilometri este clasată ca sit în categoria A“, a scris atunci ministrul Culturii.

Ulterior, în data de 16 ianuarie, Alexandrescu publica pe aceeaşi reţea de socializare harta cu perimetrul protejat, cu mesajul: „Noua zonă de protecţie a sitului arheologic de la Roşia Montană, în urma clasării întregii localităţi Roşia Montană pe o rază de 2 km ca sit în categoria A“. Pe planşă scrie clar că delimitarea se face la 2.000 de metri de limita intravilanului. 

Halda de steril, monument istoric

Delimitând perimetrul protejat la doi kilometri de linia dintre intravilan şi extravilan, zona sitului se măreşte şi include, astfel, o parte din perimetrul concesionat către Cupru Min. Mai exact, prinde o parte din cariera de cupru, halda de steril şi uzina de preparare a minereurilor. 

Imediat ce au observat acest lucru, şefii Cupru Min au avertizat Ministerul Economiei, care controlează compania de stat. Activitatea companiei nu este afectată în acest moment, dar Cupru Min trebuie să realizeze o staţie de colectare a metalelor lângă halda de steril, investiţie de 18,5 milioane de euro. Iar aceasta trebuie neapărat făcută, fiind condiţie de mediu. Fiind construcţie nouă, aceasta are nevoie de avize şi autorizaţii noi, iar riscul este să nu le primească deoarece se află în interiorul perimetrului de protecţie a Roşiei Montane.

„Partea afectată de ordin este reprezentată de halda Valea Cuibarului şi halda Muntari. În zona respectivă urmează să fie realizată staţia de recuperare a metalelor din apele acide. Apare pe hartă şi partea nord-estică a carierei, unde Cupru Min intenţionează să extindă exploatarea, dar această zonă nu este afectată pentru nu este activitate nouă. La fel, apare în perimetru şi uzina de preparare, însă nici aceasta nu este ceva nou. La cum am văzut harta, s-ar putea să afecteze Cupru Min pe partea unde urmează să fie amplasamentul viitoarei staţii de recuperare. Aceasta este condiţie de mediu, trebuie făcută“, au declarat surse oficiale pentru „Adevărul“.

Guvernul caută soluţii

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că problema este cunoscută la nivelul Executivului şi se va analiza situaţia pentru remedierea ei, astfel încât activitatea Cupru Min să nu fie afectată. „Vom clarifica în scurt timp acest ordin şi harta exactă astfel încât exploatarea cuprului să nu fie afectată. Această problemă a fost discutată săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri la care au participat mai mulţi miniştri şi premierul Dacian Cioloş. Premierul cunoaşte situaţia“, a declarat Suciu, pentru „Adevărul“.

Ministrul Culturii: se va face cerere

La rândul său, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, spune că a dat acest ordin pentru a proteja galeriile romane din partea de vest a Roşiei Montane, iar cele dinspre zona exploatată de Cupru Min sunt prăbuşite. Oficialul a găsit şi soluţia: Cupru Min va depune cerere la Comisia Naţională de Arheologie. Cum galeriile sunt prăbuşite, compania nu ar trebui să aibă probleme în a obţine documentele necesare. „Cupru Min va continua exploatarea. Compania va depune solicitare pentru autorizare de descărcare arheologică, iar acolo galeriile romane sunt compromise“, a explicat ministrul Culturii.

Întrebat dacă societatea minieră va putea să îşi realizeze staţia de colectare a metalelor, care este o construcţie nouă şi necesită autorizaţii noi, Alexandrescu a replicat: „Dacă se trece prin Comisia de Arheologie, se poate face“.

Mai mult, ministrul susţine că raza de doi kilometri se va trasa din centrul localităţii Roşia Montană, şi nu de la limita intravilanului, aşa cum arată harta postată chiar de acesta pe Facebook. „Nu harta aceea contează“, a punctat Alexandrescu. 

El a mai spus că soluţia este agreată şi de vicepremierul Costin Borc, care este şi ministru al Economiei, dar a refuzat să precizeze dacă discuţia dintre cei doi miniştri a avut loc înainte sau după semnarea ordinului. Ministrul Economiei nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a oferi un punct de vedere asupra situaţiei create.  

Proces cu Gabriel Resources

Gabriel Resources a dat în judecată statul român la Tribunalul Internaţional de la Washington în privinţa proiectului minier de la Roşia Montană. Oficialii canadieni declarau în 2013 că statul român ar putea plăti daune de 4 miliarde de euro. Statul român argumentează că era de datoria investitorului să obţină toate autorizaţiile necesare.

Ordinul ministrului Culturii ar putea afecta statul român în acest litigiu internaţional: dacă la Cupru Min continuă proiectele în ciuda prevederilor ordinului, Gabriel Resources ar putea invoca aplicarea unui tratament diferenţiat unei companii de stat faţă de cel aplicat în cazul unei companii private.