Cum arată Hidroelectrica după un an de insolvenţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel mai mare producător de energie a scăpat de căpuşarea „băieţilor deştepţi“, dar trebuie să împace interesele a 381 de creditori şi să gestioneze mai multe scandaluri legate de resursele umane

Hidroelectrica a suferit schimbări multiple într-un an de insolvenţă şi se pregăteşte să iasă din această procedură la sfârşitul lunii, însă problemele companiei sunt la fel de mari. 

Producătorul de electricitate a scăpat de „băieţii deştepţi“ şi de secetă, iar acum a ajuns în situaţia diametral opusă, când produce energie berechet, dar nu mai găseşte clienţi din cauza abundenţei din piaţă. Concomitent, statul nu şi-a îndeplinit o serie de promisiuni făcute la deschiderea insolvenţei, precum scăderea preţului pentru apa uzinată, ba chiar insistă acum şi cu o serie de proiecte care nu s-ar justifica din punct de vedere economic, precum centrala pe pompaj de la Tarniţa şi o nouă hidrocentrală pe Dunăre, care ar necesita investiţii totale de două miliarde de euro.

Succes sau eşec?

Insolvenţa Hidroelectrica este un succes sau un eşec în funcţie de perspectivă. Compania a denunţat contractele bilaterale cu traderii, cerinţă impusă de Fondul Monetar Internaţional şi una dintre principalele cauze care au dus la situaţia financiară dezastruoasă din trecut. Nu a pierdut active şi scapă de insolvenţă într-un an de zile, relativ repede, mai ales că doar o companie din zece iese cu succes din această procedură, restul fiind lichidate.

Tudor Şerban, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica în perioada 2009-2012, apreciază că insolvenţa a fost dăunătoare pentru companie. „A pierdut clienţi, a pierdut parteneri, a pierdut reputaţie şi nu a făcut investiţiile necesare“, spune Şerban.

Fondul Proprietatea caracteriza anul trecut declanşarea operaţiunii cu „folosirea opţiunii nucleare pentru rezolvarea unei probleme de lichiditate“. Acum, e fericit pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare: Hidroelectrica a înregistrat în primele cinci luni un profit brut de 380 de milioane de lei, după ce a încheiat anul 2012 cu o gaură de 170 de milioane de lei. Anul 2012 a reprezentat şi un nou minim istoric de producţie, de doar 11,8 TWh, faţă de 15,6 TWh bugetat. 

Restructurare

Compania a fost reorganizată, numărul sucursalelor scăzând de la 13 la 7. De asemenea, societatea şi-a schimbat sediul, pe care îl împărţea într-o clădire cu ANRE. Acum se află în Tower Center Internaţional, un zgârie-nor de lângă Piaţa Victoriei. Valoarea totală a creanţelor solicitate de cei 381 de creditori însumează 5,4 miliarde de lei. Dintre acestea, doar 3,59 miliarde de lei au fost recunoscute, iar alte 760 de milioane au fost înscrise sub condiţie, în funcţie de deznodământul unor procese. De asemenea, datoria societăţii este cu 1,2 miliarde de lei mai mică decât la începutul procedurii. 

Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, urmează să primească un bonus de 2,2 milioane de euro.

Denunţarea contractelor bilaterale cu „băieţii deştepţi“

Raportul administratorului judiciar arăta că Hidroelectrica a avut venituri neîncasate de trei miliarde de euro în ultimii şase ani, ca urmare a unui cumul de nouă factori. Cel mai important: contractele bilaterale cu „băieţii deştepţi“, care au adus companiei pagube de 4,5 miliarde de lei, aproximativ 1,1 miliarde de euro. Administratorul judiciar, Remus Borza, a denunţat rând pe rând contractele cu Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq RomIndustries, EFT AG, EFT România şi Europec.

Denunţarea contractelor cu traderii şi valorificarea energiei disponibilizate pe OPCOM a adus încasări suplimentare de 250 de milioane de lei. Singurele contracte cărora le-au fost păstrate contractele au fost cele ale industriei, respectiv Alro, Electromagnetica, Elsid şi Electrocarbon, însă la preţuri renegociate. Operaţiunea a adus un plus de 88 de milioane de lei. 

Renegocierea contractelor comerciale, economii de 440 milioane de lei

Alte 20 de milioane au provenit din tranzacţionarea certificatelor de emisii pentru gaze cu efect de seră. Renegocierea a 425 de contracte comerciale a adus reduceri de 440 de milioane de lei, în timp ce din renegocierea Contractului Colectiv de Muncă s-au obţinut 50 de milioane de lei.

Dintre victimele celebre ale insolvenţei se mai află şi grupul Andritz Hydro. După ce a primit de-a lungul timpului, prin încredinţare directă, contracte de 900 de milioane de euro, grupul a fost văduvit de 71,5 milioane de euro, ca urmare a denunţării actelor adiţionale încheiate pentru retehnologizarea hidrocentralei Gogoşu, de pe Dunăre.

Concedieri printre directori şi proaspete mămici

Sfârşitul procedurii de insolvenţă găseşte Hidroelectrica într-un scandal legat de concedierile făcute ca urmare a reorganizării. 

În data de 10 iunie, un număr de zece femei au trimis Mariei Băsescu şi Dacianei Sârbu – soţiile preşedintelui şi, respectiv, premierului – o scrisoare în care acuzau desfacerea contractului de muncă.

„Suntem un grup de femei recent devenite mame sau pe cale de a deveni, salariate ale SC Hidroelectrica SA, care am primit preaviz de concediere, deşi contractele noastre individuale de muncă sunt suspendate pentru concediul de creştere şi îngrijire a copilului“, au scris aceastea. 

În replică, Remus Borza – partener în cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al companiei – afirma că acestea sunt „amante de şmecheri“ şi că „plimbă aerul în curtea instituţiei (...) Aceste femei sunt nişte fătuci care şi-au făcut un obicei din a face copii pe bandă rulantă. Stau acasă, în concedii de maternitate, pe banii Hidroelectrica. Eu ce să fac? Să dau afară inginerii care sunt în producţie, sau să le dau pe fetele astea care nu au mai dat de 4-6 ani pe la Hidroelectrica şi care sunt oricum personal TESA? Plimbă hârtiile pe la resurse umane şi pe la contabilitate“, declara Borza.

Urmare a situaţiei, Hidrosind a adresat o sesizare Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNSC). Potrivit sindicatului, anul trecut în iunie compania consemna 5.239 de angajaţi, iar acum a ajuns la 4.550 de salariaţi. 

Borza l-a concediat în luna mai şi pe fostul director general Traian Oprea, cel care a semnat contractele iniţiale cu „băieţii deştepţi“. Oprea ocupa un post de inginer, după ce anterior a condus compania în perioada 2003-2009.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite