Contract de milioane de euro schimbat peste noapte la Portul Constanţa

Clauzele restrictive care impuneau constructorului condiţii drastice pentru amenajarea digului de larg au dispărut, iar contractul ar mai putea fi reziliat doar în situaţii extreme.

După mai mulţi ani de tergiversări în justiţie, contractul de amenajare a digului de larg din Portul Constanţa, în valoare de aproape 100 de milioane de euro şi finanţat din fonduri europene, a fost semnat, la 1 februarie, de Ministerul Transporturilor cu constructorul olandez Van Oord Dredging and Marine Contractors.

„Este o lucrare foarte importantă“, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, după semnarea contractului. La rândul său, secretarul de stat Valentin Preda a explicat că prin extinderea digului de larg – sau a digului de nord, cum mai este el denumit – „se va reduce agitaţia valurilor la intrarea navelor în port“.

Ei bine, lucrurile s-ar putea să nu mai evolueze potrivit aşteptărilor optimiste ale oficialilor de la minister pentru că, între timp, din respectivul contract au dispărut exact acele clauze care impuneau constructorului un comportament corect faţă de beneficiar – Portul Constanţa. Mai mult decât atât, contractul nu va putea fi reziliat decât dacă Van Oord dă faliment, subcontractează integral lucrările ori în alte situaţii extreme.

Constructorul ar putea foarte bine să nu-şi îndeplinească toate obligaţiile, să nu respecte standardele de calitate impuse în contractul iniţial sau să nu execute la timp lucrările, pentru că Administraţia Portului Constanţa nu va avea cum să reacţioneze. Din contractul iniţial a dispărut până şi clauza esenţială care prevedea că „Antreprenorul va despăgubi Beneficiarul şi îl va proteja împotriva consecinţelor datorate neîndeplinirii acestor obligaţii“. Nici măcar penalităţi nu vor mai putea fi aplicate în cazul întârzierii lucrărilor.

Navele mari ar putea eşua chiar în port

Organizaţiile cu profil de navlosire şi operare portuară ne-au semnalat că adâncimile danelor din porturile maritime se apropie vertiginos de limita minimă pentru o navigaţie în condiţii de siguranţă. Într-adevăr, dacă ne uităm pe site-ul oficial al portului (portofconstantza.com), doar în câteva din cele peste 150 de dane adâncimile sunt mai mari decât cele din proiect şi în cele mai multe sunt semnificativ mai mici.

Există, spre exemplu, şi adâncimi de numai trei sau puţin peste trei metri, faţă de o cotă de proiect de şapte metri.

Pentru a se asigura adâncimea de proiect a danelor, este necesară îndepărtarea mâlului acumulat pe fundul mării în aceste locuri, dar astfel de lucrări, numite dragaje, costă mult. Mai exact, peste 22 de milioane de euro – valoarea unui contract câştigat prin licitaţie de aceeaşi companie olandeză în vara anului 2008. În prezent, însă, operaţiunile de dragare sunt oprite, potrivit informaţiilor transmise la solicitarea „Adevărul“ de către conducerea Portului Constanţa.

Portuarii aşteaptă noi finanţări de la UE

„Lucrările de dragaj s-au finalizat în luna ianuarie 2009“ şi „în prezent nu se realizează lucrări de dragaj în porturile maritime româneşti“, au precizat reprezentanţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

„În portofoliul de proiecte al CN APM SA Constanţa se regăseşte proiectul «Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa». Cererea de finanţare se află în stadiu de analiză la AM POST şi la Jaspers, consultantul Ministerului Transporturilor pentru proiectele finanţate prin POS-T 2007-2013“, au mai precizat oficialii Portului Constanţa.