Complexul Energetic Hunedoara, „societate de binefacere“. Cum a cumpărat compania de stat cărbune de la sexologi - INFOGRAFIE

Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă în luna ianuarie  FOTO: Adevărul

Directorii, administratorii şi salariaţii Complexului Energetic Hunedoara s-au comportat ca şi cum aceasta ar fi o „societate de binefacere“, notează administratorul judiciar al companiei, GMC Craiova, în raportul privind cauzele insolvenţei. Acesta arată că societatea trebuie să concedieze urgent aproape 1.200 de angajaţi, fiind în pericol de a nu mai putea plăti salariile.

Concomitent, termocentralele Mintia şi Paroşeni nu au autorizaţie de mediu, iar costurile cu tona de cărbune extrasă în Valea Jiului au crescut constant în ultimii ani.

„Deşi scopul unei societăţi este profitul, mentalitatea celor implicaţi (administratori, directori, lideri de sindicat, salariaţi, furnizori, clienţi etc) a fost aceea a unei «societati de binefacere»“, arată administratorul judiciar al companiei în raportul privind cauzele insolvenţei.

Compania de stat deţine două termocentrale, Mintia şi Paroşeni, şi mai operează un număr de patru mine de huilă din Valea Jiului, respectiv Livezeni, Lonea, Vulcan şi Uricani. Complexul Energetic Hunedoara asigură 5% din energia electrică la nivelul ţării şi produce şi energie termică în Deva, dar şi pentru oraşele Petroşani, Livezeni şi Lupeni.

Pierderi de 901 milioane de lei în 2015

Compania are acum 6.153 de angajaţi, iar câştigul mediu brut lunar este de 3.960 lei pe angajat. Raportul arată că societatea a înregistrat o pierdere de 901 milioane de lei în anul 2015, după rezultate negative de 352 de milioane de lei în 2014 şi 147 de milioane de lei în 2013.

Compania a intrat în insolvenţă la începutul lunii ianuarie şi se află într-o situaţie critică, fiind în pericol să nu mai poată plăti nici măcar salariile. GMC a denunţat recent contractul colectiv de muncă, despre care arată că era extrem de împovărător pentru companie.

Cum s-a huzurit la stat

Astfel, Complexul Energetic Hunedoara trebuia să plătească sporuri şi prime includeau un adaos de 1.900 de lei brut la concediul de odihnă, prime jubiliare pentru Ziua Minerului şi Ziua Energeticianului sau un adaos de 1.100 de lei brut la luna în care îşi serbează ziua de naştere.

De asemenea, fiecărui angajat concediat 8 salarii minime brute pe economie dacă avea o vechime între 3 şi 5 ani. Salariul minim brut va fi de 1.250 lei începând cu luna mai. Potrivit preverilor, cu cât vechimea era mai mare, cu atât angajaţii încasau mai mult la concediere, ajungând până la 20 de salarii minime pentru cei cu peste 25 de ani de vechime. De asemenea, la pensionare se acordau angajaţilor 6 salarii de încadrare din luna anterioară pensionării, dar nu mai mult de 13.000 de lei.

„Urmare parcurgerii contractului colectiv de muncă, opinia noastră este că acesta a fost negociat doar în favoarea salariaţilor, între aceşteia şi societate, raporturile de muncă fiind inegale“, arată administratorul judiciar.

Impozite şi taxe neplătite pe salarii

De altfel, în timp ce societatea genera pierderi şi angajaţii erau plătiţi mult peste media pe ţară, compania acumula datorii imense şi nu-şi plătea la stat impozitele, taxele şi contribuţiile sociale.

Astfel, din datoriile totale de 1,5 miliarde de lei, o sumă de 1,2 miliarde sunt către Ministerul Finanţelor. Din aceasta, 455 de milioane de lei erau impozitele neplătite pe salarii, CAS şi penalităţi. Restul reprezintă credite garantate de stat, ajutorul de salvare dat de Guvern anul trecut, dar şi recuperarea unui alt ajutor de stat ilegal, pentru subvenţiile încrucişate primite de la Hidroelectrica.

Concomitent, societatea a fost amendată cu 538 de milioane de lei anul trecut pentru că nu a putut achiziţiona la timp certificatele de emisii. Iar acum se află în faţa aceluiaşi pericol.

Costul de producţie, dublu faţă de cel de pe piaţă

Cum de s-a ajuns aici? Costul de producţie al unui MWh de electricitate este de 362,74 lei, acesta urcând de la 274,27 lei în 2013. Pe OPCOM, curentul se vinde la 160-180 de lei pe MWh.

Concomitent, şi costul de extracţie a cărbunelui a crescut de la 96,6 lei pe gigacalorie – cât era prevăzut în bugetul pe 2013 la 105,22 lei cât s-a realizat efectiv în 2013. În 2015, acest cost ajunsese deja la 129 de lei. Spre comparaţie, înainte de 2010 costul de producţie era înainte de 2010 de 70 de lei pe gigacalorie.

A uitat să recupereze creanţele

De asemenea, compania vinde energia termică cu 141,7 lei pe gigacalorie, dar o produce cu 314,7 lei pe gigacalorie. De altfel, societatea a ajuns la performanţa de a furniza energie termică regiilor locale din Valea Jiului până când acestea au dat faliment. În locul acestora au fost formate alte regii locale de distribuţie a căldurii, care se află, la rândul lor, în insolvenţă sau faliment, potrivit administratorului judiciar. Aşa s-a ajuns ca societatea să aibă de recuperat creanţe în valoare de 196 de milioane de lei, dar pe care administratorul judiciar nu crede că le va mai vedea vreodată.

Înglodată în datorii încă de la început

De altfel, nici măcar crearea Complexului Energetic Hunedoara nu a fost bine gândită: GMC notează că la fuziunea termocentralelor Mintia şi Paroşeni noua entitate a ajuns să aibă datorii de 565 milioane de lei, iar la preluarea celor patru mine de cărbune s-au adăugat alte 114 milioane de lei. Ulterior, Guvernul a obligat Complexul Energetic Hunedoara să preia o altă datorie de 70 de milioane de lei, avută de Compania Naţională a Huilei.

Compania poate intra în faliment direct din perioada de observaţie

Administratorul judiciar scrie că societatea poate intra direct în faliment din perioada de observaţie, în condiţiile în care în acest moment are venituri lunare de 48 de milioane de lei şi cheltuieli de 64 de milioane, rezultând pierderi de 16 milioane de lei lună de lună.

De altfel, GMC scrie că ar trebui să renunţe la 1.186 de posturi, dintre care 210 posturi vacante şi 976 de salariaţi.

Contracte de import

Nu numai statul şi salariile angaţilor sunt indicate drept cauze ale insolvenţei, ci şi o serie de contracte. În primul rând sunt vizate o serie de contracte de import de cărbune, semnate cu traderul de materii prime Vitol şi care au prejudiciat societatea în perioada 2011-2014. „Adevărul“ a scris pe larg despre aceste contracte, după ce un raport al Corpului de Control al Guvernului arăta că societatea importa cărbune deşi stocurile erau mult mai mari decât necesarul pentru trecerea iernii, iar în Valea Jiului se producea mai ieftin.

Alte contracte păguboase privind cumpărarea de cărbune au fost semnate şi cu LCC Compania Cărbunelui Reşiţa (unul în 2008 şi altul în 2014), Hardington LLC (2011), acesta din urmă fiind înlocuit pe parcurs de o serie de firme din Ungaria, respectiv GR-Carbon Kft, Energo-Ru Kft, Psycholucia Kft şi Train Hungary Kft.

A luat cărbune de la sexologi

Iată ce scrie administratorul judiciar despre unul dintre aceste contracte: „Prima tranzacţie a fost cea cu Psycholucia Kft. Firma din Ungaria, înregistrată ca SRL non-profit, urma să livreze cărbune, pentru 1,7 milioane euro plus TVA. Obiectul de activitate al acestui SRL era consilierea psihologică pentru angajaţii companiilor şi organizarea trainingurilor pentru sexologi!“, conform raportului privind insolvenţa. Acest contract este investigat acum de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Alte contracte dubioase

Raportul menţionează şi alte contracte dubioase. Unul dintre acestea vizează extinderea depozitului de zgură de la Mintia, din 2009, preţul convenit fiind de 43 de milioane de lei, la care se adaugă TVA. În final, valoarea lucrărilor recepţionate a fost de 21,8 milioane de lei. Constructorul era firma Gavella Com SRL.

Este arătat cu degetul şi contractul de pază încheiat în 30 decembrie 2015 cu firma Compact Security, în valoare de 1,9 milioane de lei, plus TVA. Un alt contract de pază şi protecţie, semnat în 29 octombrie 2015 are ca obiect prestarea serviciilor de pază pentru minele din Valea Jiului şi sucursala Prestserv, valoarea fiind de 1,6 milioane de lei, plus TVA. Un alt contract, cu Fortex Food Distribution viza prepararea şi servirea mesei calde pentru minerii din Valea Jiului. Valoarea: 7,7 milioane de lei.

O altă categorie de contracte suspecte o reprezintă înţelegerile semnate pentru „consultanţă“, în vreme ce un contract cu Termogaz Company este menţionat cu acuzaţii grave, raportul arătând „crearea aparenţei de legalitate prin încheierea unui contract de cesiune de creanţă de către CEH şi a unui act adiţional la acesta semnat în aceeaşi zi, disimuland astfel adevărata natură a circulaţiei sumelor de bani provenite de la bugetul de stat, fapt ce a condus la prejudicierea statului“.

Mai exact, Termogaz trebuia să realizeze o investiţie, respectiv „colectarea si transportul in depozit a zgurii, cenusii si produselor de desuflurare“. Ulterior, Termogaz cere un avans de 10%, dar i se cer măsuri asiguratorii. Termogaz încasează avansul, de 8,6 milioane de lei, dar nu a îndeplinit contractul. Pe urmă firma intră în insolvenţă, dar Complexul Energetic Hunedoara „uită“ să execute asigurătorul avansului, adică societatea Omniasig Vienna Inssurance Group. Ulterior, se face o cedare de creanţă, în cuantum de 13,8 milioane de lei, între Termogaz (cedent), Municipiul Lupeni (debitor cedat) şi CEH (cesionar).

Investiţii aproape gata, dar termocentralele nu au autorizaţie de mediu

În fine, administratorul judiciar menţionează că cele două termocentrale ale companiei nu mai deţin autorizaţie de mediu. Pe de altă parte, grupul 4 de la Paroşeni este aproape modernizat, investiţia fiind la peste 90%, dar necesită fonduri suplimentare.

Dincolo, la Mintia, nici măcar nu au demarat lucrările de modernizare în vederea conformării la cerinţele de mediu, dar grupul 3 a fost modernizat în 2009 şi ar putea fi reabilitat. Şi pentru acest obiectiv compania are nevoie de fonduri.