CITR, despre modificarea legii insolvenţei: Nu se va face diferenţierea între fraudă şi bună-credinţă

Modificările aduse la legea insolvenţei pot afecta semnificativ şansele de redresare ale companiilor aflate în dificultate, fără să se facă diferenţierea între fraudă şi bună-credinţă, iar promovarea ordonanţei în procedură de urgenţă ridică probleme de neconstituţionalitate, arată specialiştii în insolvenţă ai CITR.

Vasile Godîncă-Herlea, preşedinte UNPIR Cluj şi CEO CITR, declară că, în general, este binevenită iniţiativa de a actualiza legea insolvenţei, astfel încât aceasta să fie în pas cu dezvoltarea economică.

Pe de altă parte, spune el, vorbim despre o lege a insolvenţei considerată de Banca Mondială drept una dintre cele mai moderne din Europa şi, deşi poate s-ar impune modificarea ei, nu se justifică şi caracterul extraordinar şi de urgenţă.

„Acest lucru ridică, înainte de toate, probleme de neconstituţionalitate, precum lipsa temeiurilor pentru emiterea unei Ordonanţe de urgenţă, aşa cum sunt prevăzute în art. 115, alin. 4 din Constituţie”, explică Godîncă-Herlea.

Acesta consideră că este important să nu ne îndepărtăm de la direcţia europeană, făcând referire la faptul că toate prevederile favorabile creditorului bugetar din această Ordonanţă contravin discuţiilor la nivel european prin care creanţa bugetară nu ar trebui să aibă un tratament preferenţial faţă de creditorii negarantaţi. Potrivit lui, acest lucru ar afecta progresele făcute de România către a se adapta la legislaţia europeană. Pe de altă parte, se încalcă un principiu fundamental al insolvenţei, cel al colectivităţii creditorilor.

„Cel mai important este însă faptul că prin modificările din această Ordonanţă pot fi afectate semnificativ şansele de redresare ale companiilor aflate în dificultate, fără să se facă diferenţierea între fraudă şi bună-credinţă. Să nu uităm faptul că există statistici ale Comisiei Europene care arată că doar 6% dintre falimente sunt frauduloase”, mai spune Godîncă-Herlea.

Potrivit lui, ordonanţa impune debitorului interdicţia de a-şi recunoaşte starea de insolvenţă dacă deţine o creanţă bugetară mai mare de 50% din totalul creanţelor. Prin această interdicţie, în acele cazuri, practic se va ajunge la perpetuarea unei stări de insolvenţă nedeclarată şi de incertitudine care va afecta toţi actorii din jurul companiei – angajaţi, parteneri comerciali şi chiar şi statul.

„Insolvenţa este în realitate o stare de fapt, care nu ar trebui să implice o alegere. În definitiv, instanţa este cea care dispune deschiderea insolvenţei. În acelaşi timp, Ordonanţa vorbeşte despre îngreunarea condiţiilor de aprobare a unui plan de reorganizare, cum este acoperirea a minim 50% din valoarea creanţelor bugetare negarantate. În practică, acesta poate fi un aspect ineficient, care ar putea chiar să blocheze eventualele finanţări din perioada de insolvenţă. Îmi este greu să-mi imaginez că cineva ar fi dispus să finanţeze sau să susţină o societate aflată într-un plan de reorganizare nesustenabil”, susţine el.

Pe de altă parte, oficialul CITR arată că acest proiect conţine şi măsuri care ar putea ajuta procedura insolvenţei, cum ar fi scurtarea unor termene sau creşterea atribuţiilor de supraveghere a debitorilor de către administratorul judiciar. De asemenea, propunerea privind conversia datoriilor bugetare în acţiuni, prevăzută ca şi posibilitate, poate fi o opţiune care să ajute însănătoşirea unei companii redresabile. „Insolvenţa este despre lipsa lichidităţii, iar faptul că achitarea unei părţi a datoriilor se poate face altfel decât prin plată, este o opţiune eficientă şi de ajutor pentru companiile care pot fi redresate şi redate circuitului economic”, arată specialistul.

„Toate aceste aspecte impun însă o consultare publică efectivă a organismelor profesionale care pot da un input valoros, prin care să se atingă probleme stringente pentru procedură. De pildă, problema obligaţiilor de mediu, în legătură cu care România riscă în orice moment să fie sancţionată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În plus, la nivelul UNPIR sunt pregătite deja propuneri de modificare care pot fi utile pentru toţi participanţii la procedura insolvenţei.  Este important să nu uităm că o economie sănătoasă are nevoie de antreprenori locali, iar România nu produce la fel de mulţi antreprenori pe câţi pierde”, conchide Godîncă-Herlea.