Cine şi câţi bani pierde din energia verde. Statul ia bani de la consumatori ca să-i subvenţioneze pe producătorii eco

Cine şi câţi bani pierde din energia verde. Statul ia bani de la consumatori ca să-i subvenţioneze pe producătorii eco

Pentru energia din surse eoliene, statul va da un certificat verde în loc de două

Subvenţiile pentru energiile regenerabile măresc până la cote insuportabile costurile de producţie în industrie, iar scăderea acestora provoacă pierderi investitorilor în sisteme ecologice. În plus, administratorii sistemului energetic sunt obligaţi să facă echilibristică între sursele clasice şi cele „curate“.

Ştiri pe aceeaşi temă

România şi-a asumat la nivelul Uniunii Europene să atingă un procentaj de energie regenerabilă în consumul total de 24% în 2020. Prin legea internă, autorităţile din România şi-au stabilit să atingă, până în 2020, un procent de energie electrică regenerabilă de 38%, neţinând însă cont de realităţile economice din ţară. Astfel, România a devenit un El Dorado al investitorilor în energie regenerabilă, dar şi un iad pentru industriaşi, care sunt obligaţi să suporte, prin majorări de preţuri, costurile pentru aceste surse.

Schema noastră nu va mai fi generoasă

Schema actuală de sprijin din România este cea mai generoasă din toate statele membre UE. Numai pentru acest an, schema prevede ca producătorii de energie regenerabilă să primească de la stat certificate de 500 de milioane de euro.
În prezent, sunt acordate şase certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsă în centrale fotovoltaice (de 2,5 ori mai mare decât media UE), două certificate pentru energia eoliană (de 2,24 ori mai mare decât media UE) şi trei certificate pentru energia produsă de microhidrocentrale cu o putere instalată de până la 10 MW. Numai că Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care vrea să reducă numărul de certificate verzi acordate în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2016.
Mai exact, se vor acorda doar două certificate verzi pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW, un certificat verde pentru centralele electrice eoliene şi patru pentru centralele electrice solare. Diferenţa de certificate ar urma să fie livrată după 1 ianuarie 2017. În urma acestei modificări, producătorii de energie verde ar urma să încaseze în acest an cu 150 de milioane de euro mai puţin.

Niţă nu-i poate împăca pe toţi

Dacă pentru producătorii de energie verde subvenţia este bine-venită, pentru industriaşi înseamnă costuri suplimentare de producţie care pot duce chiar la închiderea unor fabrici.
Pentru exemplificare, menţionăm că numai la Alro Slatina s-au înregistrat costuri de 22 de milioane de euro cu energia regenerabilă, din totalul facturat de 66 de milioane de euro pentru energia consumată în 2012 de către producătorul de aluminiu. Datele au fost prezentate în cadrul unei dezbateri organizate de Confederaţia Patronală a Industriei Româneşti – CONPIROM.
În faţa acestei ecuaţii, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat recent că această modificare a legii ar trebui să ducă la reducerea preţului pe factură cu 50% la certificatele verzi.
„Schema de sprijin din România este cea mai generoasă, dar nu putem împăca pe toată lumea, nu putem risca să plece marii producători industriali din România. Niciun investitor nu are vreun motiv să se retragă din România din cauza asta. Nu iau în calcul nici reducerea investiţiilor în energii regenerabile“, a mai spus Niţă.

„Verzii“ vor stabilitate legislativă

În timp ce ministrul Niţă pare a se poziţiona de partea marilor companii industriale, afectate de costurile suportate cu certificatele verzi, Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, susţine că industria energiei din surse regenerabile îşi doreşte menţinerea rentabilităţii proiectelor existente şi predictibilitatea cadrului legislativ pentru cele viitoare. „În cele trei luni de incertitudine, România a pierdut sume de ordinul sutelor de milioane de euro pe frontul investiţiilor străine directe. Valoric, pierderea este însă mult mai mare, dat fiind că vor mai trece luni bune până când clarificările legislative vor reda încrederea investitorilor din orice domeniu în economia românească“, a mai spus David.


Costurile certificatelor verzi umflă factura de la furnizori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
Mai departe, producătorii de energie regenerabilă vând aceste certificate verzi, pe o platformă specializată a OPCOM, către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere proporţional cu cantitatea de energie tranzacţionată, în funcţie de un calendar stabilit. De exemplu, pentru 2013, cota impusă pentru achiziţionarea de certificate verzi este de 9% din valoarea totală a energiei tranzacţionate. Preţul unui certificat verde este stabilit prin Hotărâre de Guvern între 27 şi 55 de euro, dar pentru că cererea a fost mare, până acum s-au tranzacţionat numai la preţul maxim. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. Astfel că pe fiecare factură emisă, fie că vorbim de populaţie sau de firme, sunt trecute costurile cu certificatele verzi.

Cât suportă sistemul energetic

Sistemul naţional poate prelua numai o anumită cantitate de energie regenerabilă, pentru că aceasta nu asigură continuitate, nu se produce în bandă, ci în funcţie de condiţiile meteo (vânt, soare, secetă). Sistemul naţional energetic preia aproximativ 8.500 MW pe zi, însă acesta poate prelua maximum 3.000-3.500 MW de energie regenerabilă. În prezent, sunt instalate eoliene de 2.113 MW, fotovoltaice de 91,915 MW, biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale de 430,4 MW. Adică un total de 2.680 MW de energie regenerabilă. Acum bătaia se dă pe diferenţa de maximum 850 MW rămaşi disponibili spre preluare în sistem. Iar aici se aplică sistemul „primul venit, primul servit“. Potrivit transelectrica, producătorii de energie regenerabilă au depus solicitări pentru peste 30.000 MW, iar contracte de racord au fost semnate pentru 15.000 MW. Depinde acum care vor fi primii care vor începe să producă şi să prindă o felie din schema generoasă oferită de Guvernul român.


Bulgaria vrea să deconecteze 40 la sută din centralele „verzi“

Ministrul bulgar al Economiei, Asen Vasiliev, a anunţat, săptămâna trecută, că Bulgaria intenţionează să deconecteze temporar 40% din centralele sale fotovoltaice şi eoliene, în încercarea de a reduce preţul energiei electrice. Vasiliev a declarat că Bulgaria înregistrează o supraproducţie de energie electrică, iar  40% din centralele fotovoltaice şi eoliene nu-şi respectă obligaţiile din contractele cu Compania Naţională de Electricitate şi de aceea vor fi deconectate temporar. În vară, fostul premier Boiko Borisov ceruse şi el măsuri ferme care să oprească expansiunea centralelor fotovoltaice şi eoliene în Bulgaria, printre care diminuarea preţului plătit de stat pentru energia produsă de aceste centrale şi unele restricţii administrative.


Forum: certificatele verzi, în atenţia specialiştilor

În zilele de 23 şi 24 mai, la Palatul Parlamentului, va avea loc una dintre cele mai ample dezbateri naţionale şi internaţionale pe teme energetice – Bucharest Energy Forum. Evenimentul, organizat de Adevărul Group, în parteneriat cu Aspen Institute, face parte dintr-un program mai amplu de dezbateri şi dialoguri pe temele majore de politici şi strategii economice care preocupă societatea românească – mediul politic şi cel de afaceri, societatea civilă etc. Forumul este conceput ca parte dintr-o platformă de comunicare care integrează discuţiile şi punctele de vedere atat de diverse legate de acest sector strategic, reflectând perspectivele Guvernului, autorităţilor, marilor jucatori locali şi regionali, alături de cele ale organismelor internaţionale şi europene de profil. Printre temele abordate se numără mixul energetic optim pentru România, iniţiativele legislative, liberalizarea pieţei, urmărirea oportunităţilor în domeniu, competitivitatea sectorului energetic.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: