Cine este Gruia Stoica, câştigătorul CFR Marfă. De la afacerist în satul de romi Toflea la vânzător de dălţi şi operator feroviar. Acum, „regele vagoanelor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gruia Stoica (45 de ani), proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), companie care a câştigat licitaţia pentru preluarea a 51% din CFR Marfă, s-a născut în comuna Toflea, judeţul Galaţi. El a reuşit să-şi clădească un business solid în industria căilor ferate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă şi să ajungă la o avere de sute de milioane de euro.

Gruia Stoica ocupă poziţia a opta în topul „Forbes 500 Miliardari“, cu o avere estimată la 420-430 de milioane de euro. În „Top 300 Capital“, omul de afaceri ocupă poziţia a zecea, cu o avere estimată la 530-550 de milioane de euro. 

În afaceri, Gruia Stoica a adoptat „politica paşilor mărunţi", achiziţionând pachete mici de acţiuni în societăţile pe care le controlează. Şi-a construit imperiul discret, iar acum afacerile sale sunt răspândite de la un capăt la celălalt al ţării.

Gruia Stoica este, de loc, din celebrul sat gălăţean Toflea, localitate cunoscută pentru numeroasele palate cu turnuleţe. Primele afaceri le-a făcut la Toflea, după care s-a mutat la Bucureşti, unde acum îşi au sediul principalele sale companii. Discret în ceea ce priveşte viaţa personală, Gruia Stoica nu frecventează cercurile mondene, preferând să-şi ridice imperiul din umbră.

Gruia susţinea 2010 că, deocamdată, bogăţia nu i s-a urcat la cap.

„Nu sunt genul care să-şi ia limuzină Rolls Royce şi să nu pot să dau colţul cu ea pe drumurile noastre". - Gruia Stoica, proprietarul GFR, în 2010

Conducea, în schimb, o performantă limuzină BMW seria 7, ce poate ajunge şi la preţul de 100.000 de euro. Averea imensă îi permite lui Gruia Stoica să fie şi filantrop. Omul de afaceri îşi ajută semenii, mai ales pe cei din localitatea natală, pentru că, susţinea acesta, nu-şi uită rădăcinile.

Fundaţia sa, care poartă numele satului natal, Toflea, desfăşoară mai multe programe sociale de integrare a rromilor. Mai mulţi elevi de liceu şi studenţi beneficiază de burse plătite de omul de afaceri. Gruia Stoica a mai spus, într-un interviu acordat în 2010 ziarului „Adevărul”, că, în adolescenţă, a făcut atletism, disciplină sportivă la care a ajuns chiar campion naţional. 

„Cu dălţile mele s-a lucrat la Casa poporului"

Gruia Stoica poveste că a intrat în afaceri înainte de 1989. „Provin dintr-o familie cu bani. Am făcut afaceri şi am avut bani şi înainte de Revoluţie. Am înfiinţat prima firmă în 1990, înainte să apară legea societăţilor comerciale", susţinea Gruia Stoica.

Una dintre cele mai profitabile afaceri, pe vremea comunismului, a făcut-o tot cu statul. „Aveam 150 de muncitori care confecţionau dălţi pentru ipsoserie. Toate motivele artizanale de pe Casa Poporului sunt sculptate cu dălţile mele. Am studiat nişte cataloage americane, după care am conceput o trusă cu peste 100 de scule pentru sculptat. La acea vreme, dălţile au fost la mare căutare printre constructori", povestea Gruia Stoica. 

Ulterior, el a rămas fidel acestui domeniu. „M-am ocupat numai de fiare, pentru că nu au termen de expirare", glumeşte omul de afaceri. După ce a absolvit liceul în 1986, Stoica a urmat cursurile Facultăţii de Metalurigie. Şi-a continuat studiile cu un master şi, în final, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, „doar pentru sistemul de relaţii care se formează aici", după cum el însuşi recunoaşte. Din această perioadă îşi aduce aminte de Cristian David, fost ministru de Interne, coleg de promoţie.  

Aştepta criza încă din 2006

Criza nu a afectat prea mult afacerile lui Gruia Stoica, pentru că, susţine acesta, segmentul de piaţă pe care operează Grampet este destul de predictibil. În plus, criza nu l-a luat pe nepregătite. „Ştiam din 2006 că va veni un astfel de moment, deoarece creşterea economică era artificială. Încă de pe atunci am umblat la costuri, dar nu am dat oameni afară, suntem printre puţinele companii care am făcut angajări pe timp de criză", a declarat Stoica.

GFR, parte a grupului Grampet, este cel mai mare transportator feroviar privat din România, administrând aproape 17.000 de vagoane şi peste 400 de locomotive. GFR avea în 2011 aproape 2.400 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 180 de milioane de euro şi un profit de peste 6,8 milioane de euro, potrivit ultimelor date postate pe portalul Ministerului Finanţelor.

GFR este deţinută cu un pachet de 50,45% de Grampet SA, cu 26,1% de Vasile Didilă, cu 14,1% de Rapid Com (deţinută de Vasile Didilă) şi cu 9% de compania Turnoprest (deţinută de Vasile Didilă).

Printre clienţii GFR se mai numără Petrom, Lafarge, Dacia şi Mechel. Pe piaţa de transport feroviar privat mai operează Servtrans şi Unifertrans şi alţi operatori.

În decembrie 2011, GFR a preluat vagoanele şi 350 de angajaţi de la Rompetrol Logistics (RPL), companie deţinută de KazMunaiGaz. Contractele de servicii de transport feroviar au fost încheiate pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă doi ani. Transportatorul GFR a mai semnat un contract important în segmentul distribuţiei de carburanţi cu ruşii de la Lukoil.

În aprilie 2009, GFR încheia un contract pe trei ani de transport ţiţei şi gazolină pentru compania de stat Conpet Piteşti, valoarea contractului atribuit prin licitaţie deschisă fiind de 49 mil. euro.

Grupul Grampet mai include, pe lângă transportatorul feroviar de marfă Grup Feroviar Român, fabrica de reparaţii vagoane Remar Paşcani, Reva Simeria sau Turist Semenic. Mai mult, Grampet mai deţine participaţii majoritare la două firme de transport feroviar din Ungaria şi Bulgaria, Train Hungary, respectiv Bulgaria Railway Company, iar în urmă cu patru ani a achiziţionat 70% din principala companie de reparaţii şi construcţii de vagoane din Serbia, Zelvoz Smederevo.


Vă recomandăm: 

GFR şi-a adjudecat CFR Marfă. Plăteşte 202 milioane de euro în 60 de zile şi investeşte 200 de milioane de euro plus 1,5 milioane de euro investiţii de mediu. După lungi negocieri la Ministerul Transporturilor, Grup Feroviar Român (GFR) a renunţat la condiţia impusă, plata eşalonată, şi a fost declarată câştigătorul licitaţiei pentru preluarea a 51% din CFR Marfă. Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, a declarat că preţul oferit de GFR este de 202 milioane de euro, sumă pe care o va plăti în termen de 60 de zile, şi compania se angajeajă să investească alte 200 de milioane de euro.

Gruia Stoica: „Dacă nu plătesc banii pentru CFR Marfă, risc să pierd 28 de milioane de euro“. Omul de afaceri Gruia Stoica, cel care controlează compania Grup Feroviar Român, declarată câştigătoarea competiţiei în privatizarea CFR Marfă, a declarat că va plăti cele peste 200 de milioane de euro în termenul prevăzut pentru că altfel riscă să piardă 28 de milioane de euro.

Cum a rămas Gruia Stoica singur în cursa pentru CFR Marfă. GFR află joi dacă a câştigat licitaţia pentre preluarea transportatorului feroviar de stat. Joi urmează să fie anunţat câştigătorul licitaţiei pentru CFR Marfă. Grup Feroviar Român (GFR), companie deţinută de Gruia Stoica, este singura care a depus oferta de preluare, după ce asocierea Transferoviar-Donau Finanz s-a retras, iar americanii de la OmniTRAX au fost eliminaţi în faza de precalificare.

Gruia Stoica, GFR: „Avem suma minimă de 180 de milioane de euro pentru CFR Marfă, din fonduri proprii şi bancare“. Grup Feroviar Român deţine suma minimă de 180 de milioane de euro pentru preluarea CFR Marfă, din surse proprii şi bancare, iar pentru participarea la privatizare a primit scrisori de bonitate şi garanţie de la Raiffeisen Bank Austria, a declarat Gruia Stoica, proprietarul companiei.

EXCLUSIV Transferoviar s-a retras din cursa pentru CFR Marfă pentru că nu a obţinut de la Raiffeisen Bank garanţia de 10 milioane de euro solicitată. Asocierea formată din firma Transferoviar, deţinută de Călin Mitică, şi fondul de investiţii austriac Donau Finanz s-au retras din cursa pentru preluarea CFR Marfă întrucât nu a obţinut scrisoarea de garanţie în valoare de 10 milioane de euro pe care o solicitase de la Raiffeisen Bank. Garanţia de participare trebuia depusă până astăzi, la ora 12.00, la Ministerul Transporturilor, fiind condiţie obligatorie în procesul de privatizare.

Cum trebuie să arate investitorul strategic pe care îl caută statul. Ca să-i evite pe cei care taie fabricile României la fier vechi şi le transformă în malluri, autorităţile au introdus în criteriile de privatizare sintagma „investitor strategic“. „Adevărul“ vă prezintă caracteristicile obligatorii ale acestuia.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite