CFR Călători va cumpăra vagoane şi locomotive din fonduri europene. Ce şanse au furnizorii români să le livreze

0
Publicat:
Ultima actualizare:
CFR Călători operează în prezent peste 1.380 de trenuri
CFR Călători operează în prezent peste 1.380 de trenuri

Directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes, a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre investiţiile ce vor fi realizate pe termen scurt şi lung, dar şi despre eforturile CFR Călători pentru modernizarea parcului de locomotive şi vagoane în vederea asigurării unor bune condiţii de călătorie.

În plus, CFR Călători are în plan introducerea unui nou tren spre Viena, cu plecare din Cluj-Napoca, dar şi a unei garnituri pe ruta Bucureşti-Salonic, începând cu vara acestui an. În perspectivă, compania intenţionează să pună la dispoziţia călătorilor un tren spre Istanbul.

Iosif Szentes: „Am reuşit, în 2015, să înscriem în Registrul Naţional al Vehiculelor peste 1.050 de vagoane. Ţinta noastră este de cel puţin 1.200 de vagoane şi până la sfârşitul lui 2016 -mai rămân câteva şi pentru anul 2017 - acest parc să fie complet funcţional ca să deservească cele peste 1.380 de trenuri cu care în prezent operăm zilnic“.

În ceea ce priveşte parcul de material rulant motor - locomotive electrice, Diesele - situaţia este puţin mai grea din acest punct de vedere. „Şi aici sunt peste 300 de vehicule înscrise în Registrul Naţional al Vehiculelor, dar încă nu am ajuns nici la jumătatea cifrei de care avem nevoie“.

Şeful CFR Călători a menţionat că 2015 este al doilea an consecutiv în care CFR Călători a realizat profit.

Ajutorul de stat va fi compatibil

Potrivit lui Szentes, CFR Călători, până în momentul de faţă, nu a avut niciun proiect european pe care să-l fi accesat sau la care să fi participat.

„Pentru prima perioadă de programare 2014-2020, în care sunt două axe prioritare, pe Axa 1 şi pe Axa 2.6, avem peste 270 de milioane de euro prevăzute pentru operatorii de transport feroviar, pentru achiziţii de material rulant. Singura problemă ce trebuie rezolvată este aceea de a realiza o schemă de ajutor de stat, astfel încât acesta să fie considerat ajutor de stat compatibil“.

În acest sens, „în luna mai 2015 - de fapt asta a fost prima mişcare după ce am fost instalat pe postul de director general - am avut o ieşire la Bruxelles, împreună cu conducerea Consiliului Concurenţei şi MT, unde am clarificat cu autorităţile de la DG Competition modul de colaborare în viitor pentru a obţine toate avizele necesare pentru accesarea acestor fonduri, ţinând cont de faptul că, în România, este competiţie pe linia respectivă şi orice contestaţie poate să însemne sfârşitul acestui program, deci trebuie să fim foarte bine blindaţi cu aprobări, ca să fim eligibili pentru aceste proiecte şi să nu fim nevoiţi să ducem bani pe urmă înapoi dacă le vom obţine“.

„Lucrăm la schema respectivă de ajutor de stat - nu demult a apărut un ghid de realizare a schemelor de ajutor de stat - sunt documentaţiile făcute, am pre-notificat Comisia Europeană. Prin Consiliul Concurenţei se fac toate diligenţele legate de obţinerea avizelor respective. CFR Călători nu este în dificultate, conform definiţiei folosite de CE, deci nu solicităm ajutor de stat pentru firme de stat aflate în dificultate, ci solicităm ajutor de stat pentru acoperirea contribuţiei proprii la participarea la proiecte europene, din sumele care provin din subcompensarea CFR Călători începând cu anul 2007 (anul intrării României în UE).

Achiziţia de material rulant, prioritară

Sunt două proiecte mari, primordiale pentru CFR Călători şi anume achiziţia de material rulant, respectiv modernizarea parcului de material rulant prin achiziţia de rame electrice şi achiziţia de automotoare Diesel, a spus directorul general al CFR Călători.

Sunt două proiecte care însumează peste 500 de milioane de euro, durata de derulare fiind până în 2020, la care se adaugă cei doi ani în plus de implementare, aşa cum este regula la fondurile europene.

În afară de asta, în paralel, din surse proprii, avem şi alte investiţii de făcut. În cursul acestui an, 2016, dorim să modernizăm 30 de vagoane seria 2176 pentru care avem acord-cadru şi avem şi banii prevăzuţi în planul de investiţii din fonduri proprii.

Care ar fi costurile pentru aceste 30 de vagoane? Iosif Szentes spune că vagoanele de clasa I sunt un pic mai scumpe, iar media este în jur de 1,4 milioane lei bucata.

„Preţurile variază în intervalul 1,38 milioane de lei — 1,44 milioane de lei, în total cam 42 de milioane de lei. Dacă am primi şi bani de investiţii de la bugetul de stat, am putea să facem mai multe.
Acordul-cadru permite chiar modernizarea unui număr de 70 de vagoane.
Avem şi seriile de vagoane care ar putea fi modernizate. Este o serie din care am recepţionat deja un vagon în luna decembrie 2015, în ultima zi a anului, pe 31 decembrie, care este realizat de producătorul consacrat de la Griviţa“.

„Am fi onoraţi să avem în parcul nostru rame electrice construite în România“

Întrebat de unde va achiziţiona noile automotoare, Iosif Szentes a răspuns:
„Industria românească nu a murit de tot, mai ales industria de profil. Am fi onoraţi să avem în parcul nostru rame electrice construite în România, la Softronic, sau rame Diesel realizate de alţi producători.
Însă, suntem limitaţi într-un fel şi de timp şi de numărul de vehicule care trebuie produse în acest timp.
Orice licitaţie la noi în ţară va dura mult, deci, probabil că la sfârşitul anului, va trebui să ne bucurăm dacă vom avea contractul încheiat.
În mod normal, va trebui să avem în vară contractul încheiat, dar trebuie să ţinem cont şi de anumite elemente care nu sunt vizibile în momentul de faţă. Un aspect ar fi faptul că, din cauză că din 2011 nu au mai fost bani pentru investiţii de ordinul sutelor de mii de lei şi de euro, probabil că şi competiţia va fi mai mare în acest domeniu“.

Primele contracte de livrare, gata în 2016

„Să sperăm că la finele anului vom avea contractele încheiate, pentru că noi dorim să cumpărăm şi rame electrice şi rame Diesel pe care să le folosim pe infrastructura în curs de reabilitare sau care s-a reabilitat deja.
Asta înseamnă că până la finalul anului 2020 mai rămân patru ani de lucru, patru ani în care trebuie să fie livrate aceste 70-80, până la 100 de trenuri, rame electrice, respectiv automotoare.
În momentul de faţă, industria de la Softronic a demonstrat că în câţiva ani a reuşit să producă două trenuri.
Probabil că, dacă se mobilizează, există şi comandă şi există şi bani, deci au fondurile necesare, ar putea mări ritmul de producţie la câteva bucăţi pe an, să zicem“, a spus Szentes.

Despre noile destinaţii CFR Călători

În afara acestor vagoane, „intenţionăm să mai modernizăm 40 de vagoane Corail din seria 2190. Din total, 15 bucăţi sunt prevăzute în planul de investiţii aferent lui 2016. Aceste vagoane pot ajunge la viteze de până la 200 km/oră, au surse multi-tensiune şi pot fi folosite în componenţa trenurilor noastre care ajung la Viena. Staţia Viena are un specific — şi anume folosirea unor surse de 1.000 de Volţi curent continuu şi noi trebuia să adaptăm aceste serii de vagoane corespunzător acestei situaţii. Astfel, cele 15 vagoane vor intra în componenţa trenului Dacia“.

De asemenea, „intenţionăm să dăm drumul, la mersul următor («Mersul Trenurilor», care va apărea în decembrie 2016 - n. r.), la încă un tren, şi asta e în premieră, tot până la Viena, chiar dacă se va face parţial cu vagoane de la administraţia MAV, din Ungaria.
Acest tren va pleca din Cluj-Napoca, deci este o altă deschidere pentru cei din zona Clujului, mai ales că va avea şi o componentă de Târgu Mureş.
O să deschidem această rută, probabil, de anul viitor. Deja, colegii mei, la şedinţa din Ljubliana, au negociat acest tren“, a mia spus Szentes.

Altă noutate: din vara acestui an, după toate promisiunile care nu depind de noi, ale administraţiilor vecine, vom ajunge şi la Salonic, regulat, cu trenul realizat de noi, de CFR Călători.

Urmează anul viitor, după ce se repară linia între Bulgaria şi Turcia, să ajungem şi la Istanbul, o destinaţie veche a noastră care asigura un trafic corespunzător.

„Un tren foarte bun, pe care am fost nevoiţi să îl abandonăm din cauza condiţiilor tehnice oferite de celelalte administraţii. Plecarea spre Istanbul se va face tot din Bucureşti“.

Cum a fost anul 2015

„Deşi românii au efectuat peste 54,9 milioane de călătorii în 2015, în uşoară scădere faţă 2014, indicatorul călători/kilometru a crescut cu peste 2%, de unde rezultă că s-au schimbat obiceiurile de călătorie ale populaţiei, adică, mai mulţi călători au preferat distanţe mai lungi.
Ca sume, avem încasări mai mari şi de aici deducem faptul că oamenii au folosit trenurile pe distanţe mai mari“, a spus şeful CFR Călători.

El a mai precizat: „Veniturile noastre au crescut în 2015 cu peste 8%, comparativ cu 2014, însă nu sunt mulţumit cu gradul de încasare. În continuare avem diferite proiecte de implementat în zona încasărilor. Sistemul e-ticketing prin dispozitive mobile ne va ajuta în această direcţie“.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite