Ce solicită mediul de afaceri pentru a proteja economia de „coronacriză”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mediul de afaceri solicită autorităţilor zeci şi chiar sute de măsuri pentru ca economia României să treacă cu bine de epidemia de coronavirus, astfel încât nici afacerile să nu se închidă şi nici oamenii să nu îşi piardă locurile de muncă.

Mediul de afaceri afirmă că, deşi trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autorităţile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei. Peste 1 milion de angajaţi din economia românească riscă să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi, iar zeci de mii de firme şi PFA-uri să se închidă care urmare a „coronacrizei” care afectează deja semnificativ România, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România, a declarat duminică, la Digi24, că antreprenorii români nu au închis încă afaceri, însă, întrebaţi când au nevoie de măsuri, larga majoritate a răspuns că într-o săptămână. „Ne apropiem vertiginos de o problemă majoră. Iar dacă guvernul vine cu un pachet consistent, sunt sigur că vom salva situaţia”, a declarat Jianu. El a precizat că, după ce trece această criză, s-ar putea să vedem că pe piaţă vor rămâne firmele puternice, care nu sunt româneşti.

Şi economistul Iancu Guda avertizează că o treime din firmele din România sunt fragile, iar ele cumulează 850.000 de locuri de muncă. Dacă acestea se pierd din cauza epidemiei de coronavirus, vorbim de impact bugetar direct de minim 35 miliarde lei. Companiile din ţara noastră pot rezista doar 3-4 luni fără măsuri de sprijin, susţine el.

De exemplu, Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, a anunţat că va închide toate magazinele companiei, din cauza epidemiei. El a avertizat că, deşi momentan poate să susţină cheltuielile lunare de peste 4 milioane de euro ale afacerii, fără să încaseze venituri, acest lucru nu va fi posibil decât câteva luni, fără sprijin din partea statului.

Mediul de afaceri se coalizează

Vineri, peste 10.000 de companii din România au semnat o petiţie iniţiată de compania românească SmartBill şi de expertul contabil Valentina Saygo, prin care solicită Guvernului şi Parlamentului 22 de măsuri care pot susţine mediul de afaceri, în contextul în care criza provocată de virusul Covid-19 se amplifică şi în România, iar mediul de afaceri este pus la grea încercare.

Şi antreprenorii români organizaţi în Romanian Business Leaders au trimis o scrisoare deschisă Guvernului şi Băncii Naţionale a României, cu o serie de propuneri de măsuri pentru susţinerea capitalului românesc şi ameliorarea efectelor economice generate de epidemia coronavirus.

„Cu fiecare om care stă acasă, cu fiecare blocaj care apare la nivelul companiilor pandemia se poate transforma dintr-o urgenţă globală de sănătate umană şi într-o criză economică”, afirmă şi Federaţia Patronală Concordia şi Consiliul Investitorilor Străini, organizaţii care propun Guvernului 100 de măsuri urgente pentru starea economiei în Contextul Covid-19.

Ce măsuri cere mediul de afaceri

Am centralizat în rândurile care urmează măsurile solicitate de mediul de afaceri din România, pentru depăşirea provocărilor aduse de criza Covid-19.

Una dintre principalele măsuri cerute de mediul de afaceri este ca statul să amâne termenul de plată pentru toate taxele salariale datorate de companii bugetului de stat, precum contribuţii sociale de sănătate şi pensii, dar nu numai. Antreprenorii propun o amânare de minim 60-90 de zile. Este vorba de aproximativ 10 miliarde de lei lunar. Această amânare ar permite sectoarelor afectate să disponibilizeze cât mai puţini angajaţi. În aceeaşi idee, firmele solicită ajutor de stat pentru taxele salariale pentru firme aflate în dificultate.

O altă măsură cerută de toate părţile este plata tuturor restanţelor pe care le are statul faţă de companii din rambursări de TVA, contribuţii aferente concediilor medicale de recuperat şi pentru lucrările şi serviciile prestate.

Firmele mai solicită scheme rapide de împrumut, respectiv fie acordarea de linii de finanţare nerambursabilă, fie împrumuturi cu dobândă 0 sau garantate de stat, pentru plata angajaţilor şi a furnizorilor către întreprinderile mici şi mijlocii româneşti direct afectate.

Companiile mai solicită amânarea la plată a ratelor şi dobânzilor pentru creditele de investiţii şi pentru orice alte credite cu grafic de rambursare, pe o perioadă de minim 90 de zile şi reeşalonarea acestor datorii. Altele solicită amânarea la plată a creditelor bancare pentru persoanele juridice afectate, pe o perioadă de minimum două luni.

Firmele mai doresc scutirea de la plata sumelor accesorii, dobânzi şi penalităţi de întârziere la ANAF pentru societăţile afectate.

O altă măsură solicitată este flexibilizarea urgentă, dar temporară, a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la distanţă. În aceeaşi idee, firmele solicită modificarea legislaţiei pentru şomaj tehnic, scutiri de impozite pentru angajări noi sau eliminarea restricţiilor pentru angajarea zilierilor.

România are nevoie de cel puţin 10 miliarde lei

Economia României va avea nevoie de un pachet substanţial de resurse financiare, de cel puţin 1% din PIB, respectiv 10 miliarde lei, pentru a trece peste criza cauzată de epidemia de coronavirus, a afirmat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a declarat că se va asigura că România primeşte resurse semnificative din fondurile care sunt create acum în Uniunea Europeană pentru a susţine efectele economice ale epidemiei de coronavirus. „Inclusiv voi cere ca acele cheltuieli care sunt legate direct de combaterea epidemiei de coronavirus să nu fie luate în calcul la execuţia bugetară!”, a afirmat Cîţu.

Comisia Europeană a prezentat vineri o serie de măsuri pentru a ajuta coordonat statele membre şi pentru a combate impactul socio-economic al epidemiei de coronavirus. Pe lângă cele 37 miliarde euro direcţionate în cadrul politicii de coeziune pentru combaterea crizei de coronavirus, Comisia a propus măsuri pentru IMM-uri, sănătate şi muncitori. Comisia vrea de asemenea să permită statelor să depăşească ţinta de 3% deficit bugetar. România ar scăpa aşadar de procedura de deficit excesiv.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite