Ce afaceri iau avânt în vacanţa de vară - INFOGRAFIE

Vacanţa mare a copiilor şi concediile estivale ale părinţilor impulsionează afacerile din hoteluri, restaurante, cultură-spectacole, transporturi, comerţ cu dulciuri şi cu jucării, articole sportive şi de camping şi chiar renovările casnice. Doar în câteva sectoare poate veni stagnarea sau un uşor recul.

Schimbări pozitive au loc în fiecare an, cu ocazia vacanţei de vară, în mai multe categorii de afaceri, sosirea acesteia aducând o reală bucurie nu doar pentru copii, ci şi pentru întreprinzători.

„Adevărul“ vă propune o analiză a impactului vacanţei şcolare în principalele domenii din economie.

Cei mai importanţi vectori care mişcă economia în vacanţa începută la sfârşitul săptămânii trecute sunt, ca în fiecare an, concediile părinţilor, eliberarea copiilor din rigorile şcolii, reîntregirea familiilor (mai ales a celor plecaţi la muncă în străinătate) şi, desigur, căldura - uneori excesivă - din lunile de vară.

Relaxarea, cea mai câştigată industrie

Excursiile mai lungi sau mai scurte cu familia ridică – uneori peste maximul de capacitate – gradul de ocupare în restaurante, popasuri şi pensiuni turistice, cu o anumită moderaţie în cazul hotelurilor. S-a remarcat, de-a lungul anilor, că afacerile din domeniul alimentaţiei publice şi de entertainment au mai multe şanse de creştere decât cele axate exclusiv pe cazare în sezonul cald.

Ştrandurile şi acvaparcurile ajung, de asemenea, la cote maxime ale gradului de ocupare, crescând nu doar încasările de la intrare, ci şi vânzările din incintele acestora (mici, bere, diverse băuturi şi gustări, dulciuri, articole de plajă etc.), ca şi consumul de apă.

Şi parcurile de distracţii se activează, punându-şi în funcţiune dotările specifice ca mountain-rousse, tiribombe, console de jocuri sau – pe lacuri – bărci şi hidrobiciclete.

Ce pot face primăriile

Chiar şi administraţiile locale pot câştiga ceva de pe urma vacanţei mari, cu condiţia ca edilii sau managerii localităţilor să-şi facă planuri concrete de fructificare a acestei oportunităţi.

Un exemplu în acest sens vine de la Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor. „În locurile aglomerate din oraşe, chiar şi din comunele mai mari, este oricând nevoie de un suc, o apă, o îngheţată sau de fructe proaspete, ţinute la rece. Primăriile pot licita astfel de spaţii stradale, ba chiar şi instalaţiile şi echipamentele necesare (frigidere, tonete) racordate la reţeaua electrică, iar întreprinzători se vor găsi oricum. Ar avea de câştigat şi ei, şi bugetele locale“, a declarat liderul patronal, pentru „Adevărul“.

Pe litoral, afacerile se dublează

Nu este, desigur, o noutate faptul că litoralul este primul avantajat de sosirea vacanţei mari.

Dar cât de mult cresc afacerile de aici, în această perioadă? „În zona Constanţa-Mamaia, cel puţin, cam tot ce înseamnă business mic-mijlociu îşi dublează cifra de afaceri“, ne spun reprezentanţii mediului de afaceri de la malul mării.

Revin în ţară cei mai mari investitori

Cine sunt cei mai mari investitori care aduc valută în ţară? Românii plecaţi la muncă în străinătate, desigur.

O arată statisticile oficiale: suma remiterilor, adică banii trimişi în ţară de către românii plecaţi „afară“, este mai mare decât suma capitalului străin investit în România.

Ei bine, în vacanţa mare, aceşti investitori revin în România (mai ales în august, când în Occident e un fel de concediu general) şi revigorează mai multe sectoare din economie.

Foarte mulţi dintre ei îşi construiesc sau cel puţin renovează şi (re)mobilează locuinţele, fapt care ridică vânzările de materiale de construcţii şi de mobilier.

Desigur, şi ei merg în staţiunile turistice ori pe litoral, contribuind substanţial la impulsionarea afacerilor amintite mai sus.

Ce afaceri mai sunt pe val în timpul vacanţei mari? Se vând mai bine instalaţiile de climatizare şi de aer condiţionat, aparatura pentru tehnica frigului, jucăriile, articolele sportive şi de camping, îngheţata, fructele şi dulciurile, dar şi articolele de îngrijire personală & fitness. De asemenea, este de aşteptat să se majoreze consumul de carburant, pe fondul intensificării excursiilor de familie cu maşina şi al transporturilor cu autocarul.

Posibile schimbări în sistemul energetic

De obicei, mai ales în perioadele caniculare sau secetoase, are loc o diminuare a producţiei de energie hidro, în condiţiile în care debitele de apă din râuri scad după sezonul viiturilor de primăvară. În cazul unor secete extreme, este posibilă inclusiv oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, aşa cum a fost în anul 2003, deoarece acestea rămân fără apă de răcire. De regulă, într-o vară secetoasă, producţia hidro este compensată de cea a termocentralelor, aşa cum a fost în anul 2012, şi acest lucru poate duce la creşterea preţului energiei, din cauza certificatelor de emisii pe care acestea trebuie să le achiziţioneze. În cazuri extreme, însă, chiar şi termocentralele se pot opri, tot din cauza lipsei de apă pentru răcire.

De asemenea, tot vara scade spre zero importul de gaze naturale din Rusia. Consumul de gaze este mult mai mare iarna, pentru încălzire, astfel că vara gazele se înmagazinează în depozite subterane pentru a putea fi apoi folosite iarna. România are deja excedent la acest capitol.

Sectoare afectate de căldură

Există şi sectoare afectate negativ de creşterea temperaturii şi de modificarea regimului precipitaţiilor. Acestea sunt agricultura, infrastructura (inclusiv construcţiile), energia, industria grea şi transporturile – când infrastructura devine impracticabilă din cauza căldurii. De asemenea, sunt afectate în mod indirect industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă, producţia de biomasă şi de energie regenerabilă.