Bucureştiul, pe o poziţie fruntaşă în topul cazurilor de arbitraj

Conform celor mai recente statistici, Bucureştiul a fost ales, într-un procent 3% din toate cazurile la nivel global, ca locaţie de soluţionare a litigiilor la Curtea de Arbitraj, a declarat miercuri Laetitia de Montalivet, Director la Curtea Internaţională de Arbitraj ICC pentru zona Europei.

Potrivit ei, România este o ţară foarte importantă pentru Curtea Internaţională de Arbitraj ICC, iar Bucureştiul este plasat pe o poziţie fruntaşă în topul cazurilor de arbitraj.

Comitetul Naţional ICC România, alături de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Curtea Internaţională de Arbitraj a ICC, a organizat astăzi, 21 iunie, la sediul CCIR Business Center, conferinţa internaţională dedicată arbitrajului comercial internaţional şi noilor tendinţe în domeniu: „Arbitrii: Independenţă şi imparţialitate – Aspecte procedurale”.

Proiect pentru reconfigurarea arbitrajului comercial

Pornind de la dispoziţiile noilor Coduri Civil şi de Procedură Civilă, dar ţinând cont şi de reglementările principalelor instituţii de arbitraj din Uniunea Europeană şi de cele ale regulamentului de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional (CNUDCI), Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a lansat recent, în dezbatere publică, noul Proiect de Reguli de procedură arbitrală. Acesta îşi propune reconfigurarea arbitrajului comercial din România, armonizat cu nevoile mediului de afaceri, ale specialiştilor din domeniul juridic şi în conformitate cu cele mai bune practici europene şi internaţionale în materie.

Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat importanţa arbitrajului - „ţinta principală a Comitetului Naţional ICC România”, menţionând şi strategia CCIR de promovare a arbitrajului ca formă alternativă de soluţionare a litigiilor: „CCIR încearcă să prezinte mediului de afaceri arbitrajul ca mijloc transparent, elegant şi rapid de soluţionare a litigiilor, având marele avantaj că părţile îşi pot alege de bună voie şi în cunoştinţă de cauză judecătorul, pe care îl numim arbitru”. Totodată, Daraban şi-a declarat totala susţinere pentru Curtea de Arbitaj, care „este condusă de un colegiu tânăr, format din oameni dinamici, lideri în domeniu şi cu o reputaţie profesională extraordinară”, a adăugat preşedintele CCIR.

Ştefan Deaconu, preşedintele Curţii Internaţionale de Arbitraj Comercial de pe lângă CCIR, moderatorul evenimentului, a declarat în deschidere că „România are nevoie de repere importante şi de expertiza ţărilor cu sisteme solide de arbitraj comercial, acesta rămânând o modalitate alternativă de rezolvare a litigiilor comerciale, pentru că presupune rapiditate, eficienţă şi reprezintă o importantă ancoră pentru mediul economic”.

Crenguţa Leaua, vicepreşedinte la Curtea Internatională de Arbitraj ICC a prezentat dreptul român ca fiind o bună platformă de promovare a acestei „căi de înţelegere” a contractelor din perspectivă românească: „Din statisticile ICC Paris (2015-2016) reiese că dreptul român este prezent în top 10 al drepturilor aplicabile în arbitrajul ICC (...) asta înseamnă că există o alegere din ce în ce mai mare a dreptului român în litigiile internaţionale, ceea ce duce la concluzia că avem un drept modern, (...) că partenerii de afaceri ai companiilor româneşti acceptă aplicarea dreptului român în litigiile internaţionale, iar asta se datorează faptului că partenerii de afaceri acceptă dreptul român în contractele lor”.