Băncile împrumută sectorul privat mai puţin decât înainte de criză. Rezultatul: împiedică revenirea la creşterea economică

Băncile împrumută sectorul privat mai puţin
decât înainte de criză. Rezultatul: împiedică revenirea la creşterea economică

Împrumuturile bancare către sectorul privat din România au ajuns în 2016 la un nivel mai mic cu 26% faţă de nivelul înregistrat înainte de criza financiară, împiedicând revenirea la creşterea economică, dezvăluie un nou studiu realizat de UHY, reţeaua internaţională de consultanţă fiscală şi audit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform UHY, în 2016, suma totală a împrumuturilor către întreprinderile din România a fost de 50 de miliarde de dolari, sub nivelul de 70 de miliarde de dolari înregistrat în 2008.

Pe de altă parte, la nivelul tuturor celor 24 de ţări studiate la nivel mondial, împrumuturile bancare către sectorul privat au crescut în medie cu 24% în aceeaşi perioadă în termeni absoluţi.

Împrumuturile bancare către companii crescuseră în perioada premergătoare aderării României la UE în 2006, dar a continuat să scadă din cauza lipsei de încredere în economie pe termen lung din partea sectoarelor bancar şi de afaceri. Mai mult, numeroase aşteptări de creştere economică asumate înainte de aderarea la UE nu au fost îndeplinite.

Andreea Tudose, Audit Manager în cadrul companiei membre UHY - UHY Audit CD S.r.l. comentează: “După aproape un deceniu de la criza financiară globală, numeroase întreprinderi româneşti mici şi mijlocii încă suferă de un deficit de credite”.

„Pe măsură ce autorităţile de reglementare au forţat băncile să-şi consolideze bilanţurile şi să reducă riscurile, numeroase IMM-uri au descoperit că accesul la credite a fost redus semnificativ. În vreme ce anumite companii mai mari au reuşit să ocolească acest impediment prin accesarea pieţei de obligaţiuni, există slabe şanse ca afacerile mai mici să beneficieze de această opţiune”, a spus aceasta.

Potrivit ei, crizele economice recente din anumite ţări din zona Euro şi perspectiva Brexitului continuă să afecteze încrederea creditorilor, iar la nivel european, acest lucru face ca drumul către recuperare să devină o călătorie chiar mai anevoioasă, având în vedere că şi cele mai solide economii sunt afectate negativ.

“În lipsa cheltuielilor de capital de care au nevoie pentru a-şi finanţa investiţiile, întreprinderile vor depune eforturi mari pentru a valorifica oportunităţile de creştere sau stimula inovaţia, riscând în cele din urmă să piardă teren în faţa competitorilor globali”, a precizat Tudose.

Ea mai arată că „un studiu recent al Băncii Naţionale a României, bazat pe sondaje efectuate în rândul întreprinderilor, dezvăluie faptul că acestea se aşteaptă ca guvernul să revadă o serie de aspecte pentru a stimula creşterea economică şi a întreprinderilor, inclusiv ratele de impozitare, disponibilitatea forţei de muncă şi gradul de reglementare”.

Economiile europene, cele mai afectate

Economiile europene sunt în general cele mai afectate, arată studiul. Împrumuturile bancare către sectorul privat au înregistrat în medie o scădere de 25% anul trecut faţă de perioada de dinaintea crizei creditelor la nivelul ţărilor europene studiate, suma totală acordată companiilor în 2016 fiind de 12,2 trilioane de dolari, în scădere de la 16,3 trilioane de dolari, suma raportată în 2008.

UHY a dezvăluit că ţări precum Spania şi Irlanda care au fost cele mai afectate de criza bancară înregistrează cea mai lentă revenire în ceea ce priveşte creditarea sectorului privat.

Împrumuturile bancare către sectorul privat din Irlanda se află la 69% sub nivelul din 2008 (148 miliarde de dolari în 2016, în scădere de la 475 miliarde de dolari), în vreme ce în Spania, gradul de împrumutare este cu 51% mai redus (1,3 trilioane de dolari – faţă de 2,7 trilioane de dolari în 2008).

Chiar şi în Germania, văzută la scară largă ca motorul economic al Europei, s-a apreciat o scădere de 21%, nivelul de creditare coborând la 2,6 trilioane de dolari anul trecut de la 3,8 trilioane de dolari în 2008.

Economiile G7 au rămas mult în urma BRIC

UHY adaugă faptul că grupul G7 al principalelor economii mondiale rămâne de asemenea în urmă – în vreme ce economiile BRIC avansează. În medie, ţările G7 au înregistrat o scădere de 1% în termeni reali în această perioadă, în vreme ce grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) a beneficiat de o creştere medie de 209%.

China se află în topul listei UHY, cu un nivel de creditare din partea sistemului bancar către sectorul privat care a ajuns la 270% în perioada 2008 şi 2016.

Andreea Tudose a declarat: „Este discutabil dacă apetitul de acordare a creditelor către BRIC şi alte economii emergente este unul sustenabil, pe măsură ce nivelul datoriei creşte, iar ritmul creşterii economice scade în ţări precum China. Abilităţile companiilor de a-şi gestiona împrumuturile vor fi mai intens examinate”.

„Mai mult, dacă ratele dobânzilor, în special în SUA, ar creşte, acest lucru ar putea bloca acordarea de împrumuturi atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele emergente, companiile devenind mai atente atunci când vor solicita împrumuturi mai costisitoare”, conchide ea. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările