Băncile vor mai scoate bani din ţară încă doi ani, dar BNR vrea să frâneze acest proces. Isărescu cere reducerea dobânzilor la credite
0Dezintermedierea în sistemul bancar va mai continua până la sfârşitul anului viitor-începutul anului 2015, având în vedere că istoria a arătat că acest proces continuă încă cinci ani de la revenirea unei economii pe creştere, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
„Acest proces de delaveraging (dezintermediere financiară - n.r.) există şi va continua şi este demonstrat din punct de vedere istoric şi teoretic că ciclurile financiare sunt mai ample şi mai lungi decât ciclurile economice. Dacă se repetă istoria, în România am intrat în zona de revenire economică în 2010-2011, avem trei ani de revenire modestă, în care delaveraging-ul s-a produs şi ar mai fi un an-doi de continuare a procesului, deci la sfârşitul anului 2014 - începutul anului 2015 ar fi momentul în care delaveraging-ul s-ar stopa şi ar reveni tendinţa de creştere a creditării“, a afirmat mircuri Dumitru la un seminar despre lecţiile învăţate în cinci ani de criză, organizat la Banca Naţională a României (BNR).
La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al băncii centrale, a afirmat că dezintermedierea este un proces „care va mai lua ceva timp pentru unele bănci, nu pentru toate“. El a punctat că băncile trebuie să atingă un raport optim în ceea ce priveşte capitalul din total active, care se poate realiza fie prin creşterea capitalului, fie prin diminuarea activelor.
BNR nu vede cu ochi buni mişcarea
Opiniile celor doi sunt total diferite de cele ale lui Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR. Acesta a declarat recent că subsidiarele din România trimit grupurilor-mamă mai mulţi bani decât recuperează din creditele rambursate, ceea ce ar putea crea probleme în viitor din cauza creditelor neperformante, care au ajuns la 21,7% din valoarea împrumuturilor acordate.
Acelaşi oficial BNR afirma în data de 28 noiembrie la un alt seminar că BNR a demarat o serie de controale la bănci, pentru că unele dintre acestea „mai aplică nişte păcăleli“, în raportarea creditelor neperformante. Şeful Supravegherii din BNR a explicat atunci că unele bănci îşi sună clienţii cu două-trei zile înainte de scadenţa ratei şi le restructurează creditul, le mută scadenţa pestre trei luni sau un an sau trei ani.
Cinteză a precizat că banca centrală va încuraja restructurarea creditelor în sistemul bancar, însă doreşte ca băncile să-şi recunoască acele împrumuturi neperformante, respectiv pierderile, nu să le „ascundă sub preş“. Băncile-mamă au retras 5 miliarde de euro într-un an şi jumătate, afirma în luna august acelaşi Nicolae Cinteză. Suma este imensă.
Exemplul RIB
„Am stat liniştiţi cu o bancă din sistem că raportează indicatori buni, ca după jumătate de an să vină acţionarul să să spună că nu mai are ce să facă. Acum două luni vine şi spune: «domnule Cinteză, nu mai pot susţine banca, luaţi-o!». Norocul a fost că între timp, cu efortul lui, cu al nostru s-a găsit cumpărător şi problema s-a rezolvat“, a spus directorul supravegherii din BNR, potrivit Mediafax. El s-a referit la Romanian International Bank (RIB). Aceasta era controlată de Daniel Roberts şi fosta sa soţie, Florina Roberts, cetăţeni americani. Cei doi deţineau fiecare câte 44,7% din acţiuni. RIB a fost preluată recent de către Grupul financiar polonez Getin Holding.
Companiile acuză lipsa de interes pentru creditare
Faptul că băncile scot banii din ţară şi nu finanţează activitatea companiilor din România, inclusiv la companiile cu comenzi, este una dintre cele mai dese critici adresate de către mediul de afaceri. Andrei Gerea, ministrul Economiei, critica sistemul bancar pentru că nu acordă credit combinatului Oltchim, care a ajuns în situaţia jenantă de a se ruga de finanţatori să îi dea un credit de 15 milioane de euro pentru redeschiderea unei secţii de producţie, dar nicio bancă nu vrea să împrumute combinatul.
Gerea a spus că firme precum cele aflate în portofoliul Ministerului Economiei odată intrate în insolvenţă rămân fără finanţare, din cauza că „băncile le închid uşile“. „Trebuie să stabilim foarte clar dacă băncile vor să se implice sau vor doar să fie spectatori care să se uite în jur să vadă cine a mai rămas“, spunea Gerea la finele lui noiembrie.
Maria Grapini, ministrul pentru IMM-uri şi Mediul de Afaceri, declara recent că băncile presează IMM-urile să aducă un colateral mai mare, după deprecierea activelor imobiliare.
Isărescu critică dobânzile mari
O altă acuză o constituie faptul că băncile dau credite la dobânzi foarte mari. Inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu a făcut afirmaţii în acest sens, avertizând că bancherii coboară dobânzile mai mult la depozite şi prea puţin la credite. Media dobânzilor la lei este acum în jur de 10%, pe când dobânda de politică monetară a băncii centrale este 4%.
El a menţionat că problema RIB i-a fost adusă la cunoştinţă în urmă cu două luni de acţionarul instituţiei de credit, care a arătat că nu mai poate susţine banca.
Cum putem limita fenomenul
Ionuţ Dumitru a arătat că se pot limita consecinţele dezintermedierii prin diferite măsuri, printre care generarea unei profitabilităţi bancare mai mari, precum şi politici economice prietenoase cu mediul de afaceri.
„Tendinţa grupurilor bancare de a se orienta către pieţele de acasă, în ţările de unde provin, poate fi compensată dacă reuşeşti să generezi profitabilitate. Pentru România este esenţial să reuşim să păstrăm un diferenţial de creştere economică semnificativ faţă de zona euro. Aşa nu vom avea de ce să ne temem că nu vor fi alocate capitaluri pentru România“, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.
El a menţionat că grupurile bancare mamă vor favoriza pieţele cu un raport credite/depozite mai echilibrat, precum şi cele cu credite în monedă locală, tendinţă spre care se îndreaptă şi sistemul bancar românesc.
Totodată, în opinia sa este esenţială predictibilitatea în materie de taxare şi reglementare pentru a favoriza menţinerea investitorilor în România, cerinţă invocată de numeroase ori în ultimii ani de bancheri şi mediul de afaceri.
Mai puteţi citi:
Aproape 703.000 de români aveau la sfârşitul lunii octombrie restanţe la unul sau mai multe credite contractate de la bănci sau instituţii financiare nebancare, valoarea sumelor cu întârzieri la plată mai mari de 30 de zile depăşind pragul de 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
Cu ce promoţii încearcă băncile să-şi atragă clienţii de Sărbătorile de Iarnă
Băncile comerciale derulează în perioada Sărbătorilor de Iarnă o serie de promoţii prin care încearcă să-şi atragă clienţii care caută, în special, soluţii de finanţare pentru cheltuielile de vacanţă.
Valoarea restanţelor la creditele contractate de populaţie şi firme a ajuns la sfârşitul lunii octombrie la echivalentul a 7,59 miliarde de euro, în creştere cu peste 17% faţă de nivelul înregistrat la începutul acestui an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Sălaj, Suceava şi Vâlcea sunt judeţele în care restenţele ocupă cea mai mare pondere în totalul creditelor contractate de firme şi populaţie.
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va găsi soluţii alternative, dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.
Creşterea cerinţelor de reglementare a capitalului în sistemul bancar reface încrederea distrusă de criză, însă bancherii pornesc o luptă pentru ocolirea reglementărilor, prin inovaţie, lucru care ar putea duce la o nouă criză, peste 20-25 de ani, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
Creditarea a scăzut cu 3,3% în ultimul an şi a crescut uşor în septembrie
Soldul creditelor acordate de bănci firmelor şi populaţiei a crescut în septembrie cu 0,5% (1,1% în termeni reali) faţă de luna precedentă, la 223 de miliarde de lei, susţinut de avansul creditului în lei cu 1,9% (2,5% în termeni reali). Faţă de septembrie 2012, creditarea a scăzut per ansamblu cu 3,3%, anunţă Banca Naţională.
Se încarcă comentariile...
