Azamat Zhangulov: Discutăm de trei ani despre o serie de proiecte cu Guvernul, dar acestea au o durată limitată de viaţă, nu vor mai putea fi la fel peste trei ani

KazMunaiGaz discută cu Guvernul României de trei ani despre o serie de proiecte de investiţii, însă autorităţile trebuie să stabilească foarte clar prin noua strategie energetică ce fel de proiecte va susţine deoarece acestea au fost gândite în urmă cu trei-cinci ani şi nu vor mai putea fi puse pe tapet în aceeaşi formă peste alţi trei ani, a declarat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International, fostul Rompetrol Group.

El a vorbit în cadrul Bucharest Forum, eveniment organizat de către Institutul Aspen, de legătura dintre decarbonizare şi energie şi a afirmat că Europa a stabilit ţinte de reducere a emisiilor, dar că acestea nu se resimt în Kazahstan, unul dintre furnizorii de hidrocarburi ai Europei, deoarece producţia creşte ca urmare a cererii mari.

„Deci, vorbesc în numele KMG din Kazahstan, suntem aici să discutăm despre cooperarea între companii şi între ţări şi, în acest context, cu sigurantă nu ne încadrăm într-o tendinţă de decarbonizare a producţiei noastre, deoarece aceasta este în creştere. Dacă astăzi Kazahstanul produce în jur de 80 milioane de tone de petrol&gaze – petrol brut şi ceva gaze – în viitorul apropiat vom avea o creştere de 20-30%, ca urmare a unui proiect pe termen lung care a început acum 10-15 ani şi care începe să intre pe flux. Mă refer la Kashagan şi TC Oil şi alte câteva proiecte în jurul Mării Caspice“, a afirmat Zahangulov.

Hub la Marea Neagră

Mai departe, este important cum vor fi distribuite aceste fluxuri, iar oficialul a subliniat rolul Mării Negre şi al României. „Dacă ne referim la dependenţa UE de petrol, ea este încă mare. Astăzi, în jur de 80% din petrolul brut din Europa este importat în principal din Rusia, din ţările de la Marea Caspică şi alte ţări din Orientul Mijolociu. În România, principalele importuri vin din Marea Neagră; nu importăm din alte regiuni decât poate foarte puţin. KMG furnizează aproximativ 40% din importul României de petrol brut. Şi aici apare subiectul securităţii energetice, a stabilităţii energetice – care este foarte important“, a mai spus oficialul KMG International.  

Azamat Zhangulov a precizat că ar dori ca mai multe companii din SUA să se alăture proiectelor KMG, însă a precizat că România nu sta prea bine cu privire la climatul investiţional. 

„Dar având în minte faptul că România are fundamente foarte bune din perspectivă geostrategică, creştere economică, este parte a UE şi alte beneficii naturale, acest lucru poate fi uşor adresat cu inspiraţie adecvată din partea Guvernului“, a completat Zhangulov.

Memorandumul Rompetrol şi investiţiile

El se referă la faptul că activele KMG International, inclusiv Rafinăria Petromidia, se află sub sechestru, după ce procurorii antifraudă au demarat o investigaţie cu privire la privatizarea Petromidia şi a modului în care au fost convertite în obligaţiuni datoriile sale.

Investigaţia procurorilor vine după ce Guvernul a semnat cu KazMunaiGaz în anul 2013 Memorandumul Rompetrol, prin care cele două părţi renunţă la litigii. Prin memorandumul cu pricina, partea kazahă se obligă să ofere 200 de milioane de dolari pentru un pachet de 26% din acţiunile Petromidia şi să realizeze un fond mixt de investiţii în energie, împreună cu statul. Acesta urma să investească un miliard de dolari în proiecte, principalele fiind o centrală pe gaze pe platforma de la Petromidia şi construirea unei serii de benzinării. Numai că, atât licitaţia pentru pachetul de 26% din Petromidia, cât şi constituirea fondului sunt mult în întârziere din cauza investigaţiilor procurorilor.

„Discutăm aici şi despre proiectele pe care le-am dezvoltat cu Ministerul şi Guvernul României şi care sperăm să fie finalizate curând – mă refer la fondul de investiţii cu Guvernul român pentru care există un acord semnat în urmă cu mai mult de trei ani, dar unde există nişte aspecte legale care nu ne permit să înaintăm. Vedem însă că Ministerul este destul de decis să înaintăm cu acest proiect şi la fel suntem şi noi şi sperăm să avem discuţii detaliate cu ministerul cu privire la modul în care vom demara. Desigur că partea de substanţă a fondului este de asemenea importantă. Iar aici ne bazăm pe dezvoltarea strategiei energetice despre care domul ministru (Victor Grigorescu – n.r.) vorbea, deoarece odată ce vedem proiectele susţinute de Guvern, care va crea cadrul pentru colaborarea viitoare, putem cu uşurinţă să integrăm în programele noastre de investiţii aceste proiecte. Le vom susţine pe cele care sunt binevenite în ţară şi vom căuta să facem parteneriate cu alte companii“, a mai arătat Zhangulov.

România va trece de etapa strategiilor

Oficialul a mai spus că în câţiva ani „România va trece peste stabilirea strategiilor“ şi că strategia energetică trebuie implementată. Aceasta a fost adoptată în anul 2007, iar după criza din 2008 au existat numeroase proiecte de a o readapta la realităţile economice actuale, însă nu a mai ajuns să fie votată. Ultimul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat că va lansa proiectul în dezbatere publică în toamna acestui an, dar până acum nu a făcut acest lucru, iar anul viitor se împlinesc zece ani de la adoptarea Strategiei Energetice iniţiale.

„Credem că în câţiva ani de acum România va trece peste stabilirea strategiilor, nu vor mai exista discuţii pe acest subiect. Strategia ar mai trebui discutată cam un an, apoi aprobată şi implementată. Nu poţi discuta o strategie 10 ani, pentru că nimeni nu va crede în ea. Sperăm ca de data aceasta – şi poate suntem prea optimişti – această inspiraţie a Guvernului să ne ofere fundamentele pe care să mergem mai departe. Deoarece dacă nu se întâmplă nimic acum, nu se va mai întâmpla deloc.

Toate proiectele despre care vorbeam au o durată de viaţă, deoarece vorbim despre proiecte gândite în urmă cu 3-5 ani, deci nu vor mai putea fi aceleaşi peste 3 ani. De aceea sperăm ca aceste proiecte pe care le-am gândit în urmă cu 3 ani să poată începe anul viitor“, a punctat oficialul.

Detaliind, el a precizat că va exista o legătură mai puternică între proiectele de energie şi cele de trazit. 

Chinezii pot contribui la dezvoltarea energetică a ţării

Grupul chinez CEFC China Energy va prelua 51% din KMG International, fostul Rompetrol Group, potrivit unui anunţ realizat de cele două părţi în primăvara acestui an. Azamat Zhangulov a spus că societăţile din China aduc acum lichidităţi şi investiţii semnificative, care pot fi benefice pentru dezvoltarea energetică a României.

"Am stabilit deja un parteneriat cu o companie din China, care este acum cel mai mare investitor din Europa. Companiile din China aduc acum lichidităţi şi investiţii semnificative în opinia noastră, care pot dezvolta aceste proiecte, în special dacă urmărim proiectele şi fondurile din zona Silk Road, care sunt susţinute masiv de guvernul chinez. În contexul acestei platforme, credem că nu ar trebui deci să discutăm doar despre cooperare transatlantică, ci să ne îndreptăm şi catre Est.  

Toate aceste aspecte pot crea un mediu foarte propice şi promiţător pentru proiectele din România şi dezvoltarea energetică a ţării", a conchis vicepreşedintele Rompetrol.