Statul vrea să cadă la pace cu ArcelorMittal. AVAS se judecă cu grupul siderurgic la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru investiţiile de la Galaţi

Autorităţile vor să cadă la pace cu grupul siderurgic ArcelorMittal în procesul deschis la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris pentru investiţiile asumate în contractul de privatizare al combinatului de la Galaţi, a declarat, pentru „Adevărul” Adrian Volintiru, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Obligaţiile de investiţii ale Mittal erau de 351 milioane de dolari pe zece ani, dar grupul a realizat investiţii de 360 milioane de dolari în primii cinci, o diferenţă de 34,9 de milioane de dolari fiind făcută în alte obiective decât cele menţionate în contract, au declarat surse guvernamentale.

Procedura a fost declanşată în 2009 de AVAS, dar a fost suspendată o anumită perioadă în încercarea găsirii unei rezolvări amiabile. Anul trecut, însă, instituţia a reluat tot procesul de la zero, solicitând penalităţi de 1,62 milioane de dolari. 

Principala problemă este legată de Uzina Cocso-Chimică, pe care grupul Mittal a decis în 2009 să o închidă. Grupul ArcelorMittal argumentează că planul impus acum zece ani nu mai era de actualitate şi că deciziile de investiţii au fost luate în funcţie de contextul economic actual, compania fiind practic forţată de situaţie şi de criza economică să le realizeze, astfel încât să se adapteze pieţei.

„Uite investiţia, nu e investiţia”

„ArcelorMittal a investit de cel puţin două ori mai mult decât prevedea contractul de privatizare. Însă unele obiective de investiţii, care erau în anexă, nu au fost realizate. Motivul pentru acest lucru este foarte simplu: când s-a realizat contractul de privatizare, s-au avut în vedere informaţii cu privire la instalaţiile existente şi la condiţiile de piaţă, informaţii relevante la nivelul anului 2001. Planul de investiţii a fost realizat în perioada 2001-2011. În zece ani s-au schimbat foarte multe lucruri. Deci principalul motiv pentru care anumite investiţii nu au fost realizate este că ne-am adaptat planul de investiţii la noul context economic şi la noile cerinţe ale pieţei”, declara, în noiembrie 2012, Bruno Ribo, directorul general al combinatului de la Galaţi.

Oficialul afirma atunci că societatea doreşte ca statul să recunoască celelalte investiţii şi era de acord să plătească penalităţile pentru întârzierea unor proiecte.

Probleme energetice

Grupul ArcelorMittal are o istorie complexă cu statul român, beneficiind până în 2011de contracte de energie ieftină de la Hidroelectrica, înţelegeri verificate acum de Comisia Europeană.

În luna mai, miliardarul Lakshmi Mittal a venit în România pentru a se întâlni atât cu preşedintele Traian Băsescu cât şi cu premierul Victor Ponta. După întrevedere, Ponta a afirmat că Mittal a evocat posibilitatea ca grupul siderurgic să părăsească Europa din cauza costurilor mari cu energia. ArcelorMittal este cel de-al doilea consumator de electricitate din România şi, alături de Alro, s-a plâns în dese rânduri de costurile mari pe care le induc certificatele verzi.

Guvernul a stabilit amânarea unor certificate verzi de la 1 iulie, până în anul 2017.

E.ON, Enel şi CEZ, probleme cu investiţiile

Statul român se judecă, într-un mod asemănător, şi cu grupurile energetice E.ON, Enel şi CEZ. Electrica a dat în judecată, tot la Paris, cei trei giganţi, cerându-le penalităţi care cumulează 250 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor clauze din contractele de privatizare ale distribuţiilor vândute de către stat în perioada 2005-2008. Informaţia a apărut în cel mai nou raport al Curţii de Conturi, publicat la începutul acestui an. Potrivit documentului, cele trei companii nu au respectat investiţiile asumate şi au modificat planurile fără acordul statului, aşa cum cereau contractele de privatizare.

Motivul pentru care Electrica se judecă acum cu competitorii săi este că nu au efectuat investiţiile din sumele vărsate drept majorare de capital, ceea ce a dus, indirect, la majorări suferite de consumatori prin creşterea tarifelor de distribuţie, potrivit Curţii de Conturi.