Antreprenorii români au nevoie de stabilitate fiscală şi capital străin şi decid masiv să investească în educaţie

Peste 300 de antreprenori şi executivi de top din România au cerut la finalul săptămânii trecute să fie lăsaţi să facă business în condiţii de stabilitate fiscală, de deschidere faţă de capitalul străin şi de continuare a luptei împotriva corupţiei.

„Avem o şansă istorică. România este mai puţin coruptă decât ţările vecine, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luptăm mai rău împotriva corupţiei. Fără capitalul străin suntem morţi. Dacă guvernanţii nu vor bănci sau capital străin, le vrem noi, antreprenorii români. Capitalul românesc are nevoie de ele, fără ele murim, de la ei învăţăm. Avem nevoie să nu mai schimbe acest Cod Fiscal în fiecare săptămână, să nu mai mărească salariile la stat în fiecare săptămână şi să ne lase să facem business”, a declarat Mihai Marcu, co-fondator RBL şi preşedinte MedLife, în deschiderea ediţiei 7 a Romanian Business Leaders (RBL) Summit, eveniment desfăşurat în Bucureşti, în perioada 15-16 martie 2018.

România este vulnerabilă în faţa unei viitoare crize care probabil va veni din dezechilibre structurale şi din creşterea costurilor de finanţare, în condiţiile în care „necesarul nostru anual de finanţare de circa 9% din PIB, nu este deloc puţin”, potrivit economistului Cristian Popa, fost viceguvernator al Băncii Naţionale a României şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. Celelalte vulnerabilităţi majore dezbătute în Summit au vizat poziţionarea României în contextul reaşezării Europei, revoluţia digitală şi leadership-ul politic de calitate. 

Tăria instituţiilor depinde de gradul de încredere din societate

Educaţia a fost subiectul transversal al ediţiei 7 a RBL Summit şi a fost identificată drept factor principal care determină calitatea leadership-ului în societate. Leadership-ul politic este cel mai mare risc al României astăzi, potrivit lui Sorin Mîndruţescu, country leader Oracle România şi motivul pentru „felul în care arată astăzi instituţiile”, potrivit lui Vlad Voiculescu, antreprenor social şi fost ministru al sănătăţii. „Baza de recrutare a elitelor politice în România a fost şi continuă să fie foarte restrânsă. Nivelul de performanţă al conducerii politice al unei ţări nu poate să fie peste nivelul general de dezvoltare al ţării”, a declarat Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Potrivit profesorului Daniel David, autorul cărţii „Psihologia poporului român”, principala frână pentru dezvoltarea societăţii româneşti este gradul de încredere interpersonală scăzut al românilor. El a explicat că lipsa de încredere conduce la cooperare deficitară, care se reflectă în final în gradul de tărie a mecanismelor şi instituţiilor sociale. „Avem o problemă majoră pentru că suntem forţaţi să importăm instituţii pe un fond cultural în opoziţie. Şi de multe ori aceste instituţii fie nu prind, fie devin forme fără fond. Spaţiul vestic are cele două valori fundamentale: individ autonom şi descentralizarea puterii, pe când la noi avem de-a face cu tipul de individ colectivist şi o concentrare a puterii”, a arătat psihologul român, în interviul live acordat Andreei Roşca, co-fondator RBL, în cadrul Summit-ului.

Ce poate face mediul privat pentru educaţie

Cheltuielile publice cu educaţia în România au depăşit (cu puţin) 4% din Produsul Intern Brut (PIB) doar de două ori din 1990 până în prezent, cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB pentru educaţie, în condiţiile în care media europeană depăşea 5 procente din PIB.

„Convingerea noastră este că schimbarea în educaţie o putem face doar de la firul ierbii”, a subliniat Florin Talpeş, CEO Bitdefender, care a moderat dezbaterea din Summit despre ce poate face mediul de business, împreună, pentru educaţie.

În absenţa unui angajament real pentru educaţie din partea administraţiei, liderii din business implementează deja soluţii care schimbă educaţia în România, de la firul ierbii – de la divizii dedicate pentru educaţia privată în sistemul bancar, la iniţiative ale companiilor concurente care pun împreună resurse şi transformă şcoli profesionale în viitorul rezervor comun de angajaţi; şi de la tehnici de esenţializare a programelor pilot din educaţie când sunt scalate la nivel naţional, la acţiuni de schimbare a culturii organizaţionale din şcoli şi de implicare a liderilor din business în conducerea consiliilor administrative ale şcolilor. „Schimbarea culturii organizaţionale va conduce la schimbarea de care avem nevoie. Şcolile în România au nevoie de board-uri funcţionale formate din oameni din mediul de business care ajută şcoala cu expertiza lor, cu susţinere financiară şi încredere. Când reconstruim cercurile de încredere între profesori, elevi, părinţi şi comunitate, lecţiile merg mai departe”, a declarat Simona Baciu, fondator şi preşedinte al Transylvania College.

Summit-ul s-a încheiat cu o sesiune de lucru în care au antreprenorii şi executivii participanţi au pornit trei noi proiecte pentru educaţie pe care RBL îşi propune să le implementeze din 2018 - o platformă online care integrează proiectele private din educaţie; o iniţiativă de promovare a bunelor practici de consiliere vocaţională pentru elevi şi un program de pregătire a profesorilor. Noile iniţiative intră în portofoliul de proiecte pentru educaţie prin care RBL inspiră profesorii să gândească antreprenorial şi să adopte bune practici de predare şi recunoaşte profesorii cu vocaţie şi gândire antreprenorială din România. La ediţia din acest an a RBL Summit, peste 200 de antreprenori şi şefi de companii din România au premiat şi aplaudat la scenă deschisă 11 dascăli excepţionali din învăţământul preuniversitar, în cadrul celei de a treia ediţii a Galei MERITO, eveniment desfăşurat în premieră sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.