ANALIZĂ România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume. Topul jucătorilor din piaţă

ANALIZĂ România se
situează pe locul 13 în
topul celor mai mari producători de vin din lume. Topul jucătorilor din piaţă

România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) şi Austria (2,4 mhl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele dintr-un studiu realizat de KeysFin.

Ştiri pe aceeaşi temă

După falimentul Murfatlar, cel de-al şaselea jucător din piaţă, industria vinului a revenit pe creştere în 2017, pe fondul vânzărilor semnificative de Crăciun şi Revelion. Potrivit estimărilor KeysFin, piaţa vinului va depăşi 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Dacă în 2012, piaţa vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investiţiilor semnificative realizate de producători şi ca urmare a creşterii consumului.

România a revenit la un nivel ridicat de producţie                                                          

Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

„Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun şi Revelion, acesta nu lipseşte de la mesele de sărbători. Toţi jucătorii din piaţă şi-au pus mari speranţe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creşterea salariilor şi sezonalitate, vor îmbunătăţi semnificativ balanţele comerciale ale majorităţii jucătorilor din piaţă”, afirmă experţii de la KeysFin.

Potrivit acestora, “după două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producţie a vinului. 2018 se anunţă încă un an de creştere, însă evoluţia trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal şi a deciziilor macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluţia vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investiţiile semnificative au făcut ca acest sector să îşi diminueze semnificativ factorul meteosensibil”.

Producţia mondială de vin este estimată în acest an să ajungă la 246,7 mhl, după o scădere de 8,2% faţă de anul 2016 potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.

Producţia scăzută, în special în Europa de Vest, se datorează condiţiilor climatice nefavorabile.

Topul jucătorilor din piaţa vinului

Potrivit studiului KeysFin, în piaţa vinului activau, anul trecut, 559 companii ( CAEN 1121 - producţia de vin din struguri şi CAEN 0121 - cultivarea strugurilor).

Cea mai mare parte a pieţei (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 şi 30 milioane de euro). În piaţă activau două companii mari (cu afaceri de peste 30 mil.euro), 88 de companii mici (mai puţin de 10 milioane de euro) şi 440 de microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).

Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanţelor, arată că Jidvei este liderul pieţei cu o cotă de 8,8% şi este urmat de Cotnari SA, Cramele Recaş cu 8,1% şi respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piaţă. Cel mai profitabil jucător de pe piaţă este, de departe, Cramele Recaş cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea şi Carama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

Din perspectivă geografică, firmele din judeţul Vrancea reprezintă 14,5% din piaţă şi sunt urmate de cele din Bucureşti, Alba, Prahova şi Iaşi (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează peste 61% din producţia internă de vin.

Din punct de vedere al forţei de muncă, numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendinţa este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investiţiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producţie.

În funcţie de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forţa de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajaţi (11% din total).

Falimentul Murfatlar, studiu de caz privind riscul afacerilor 

Falimentul Murfatlar, unul dintre jucătorii importanţi din piaţa vinului, doveşte faptul că industria este în continuare plină de provocări.

După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro şi o pierdere netă de 18 milioane de euro, compania a emis o notificare oficială de intrare în faliment în 2017.

Puse cap la cap, pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au ridicat la aproape 50 de milioane de euro.

„Piaţa vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plăţile se fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în dificultate sau chiar în faliment”, afirmă experţii de la KeysFin.

Datoriile comerciale de peste 760 de milioane de euro în 2016 au reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector. Finantarea bancară a reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor ceea ce arată o dependenţă crescută de creditul furnizor.

„În aceste condiţii, informarea constantă privind evoluţia companiilor a ajuns să reprezinte o componentă esenţială în dezvoltarea unui business predictibil şi sănătos.

Să emiţi o factură fără să te informezi despre sănătatea financiară a partenerului reprezintă o adevărată misiune imposibilă, cu consecinţe direct la nivel financiar”, au mai declarat experţii.

Un alt studiu KeysFin arăta, recent, că valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

 

citeste totul despre: