ANALIZĂ Jumătate dintre firmele care au solicitat Certificate de Situaţii de Urgenţă erau stabile financiar

Datele, disponibile pe platforma BizZillla, prin care Termene.ro oferă prospectare, analize şi studii de piaţă,  indică aşadar un trend îngrijorător: una din două societăţi afectate puternic este din categoria celor considerate drept parteneri siguri cu comportamente de plată corecte şi situaţie financiară solidă.

„O firmă cu risc scăzut de intrare în insolvenţă este în general o firmă cu comportament cu o conduită de business corectă. (locuri de muncă sigure, plata datoriilor la timp sau strategie pe termen lung). Faptul că din doi solicitanţi, unul este din această categorie este cu atât mai delicat cu cât, în condiţii economice normale, acesta este privit ca un partener de încredere, alături de care oricine şi-ar dori să colaboreze, declară Adrian Dragomir, CEO Termene.ro

Top 5 domenii pentru care s-au solicitat eliberarea Certificatelor pentru Situaţii de Urgenţă

Jumătate din certificatele pentru Situaţii de Urgenţă au fost solicitate de companii care activează în doar cinci domenii economice, restul de jumătate activând în alte câteva zeci de domenii economice, este una dintre tendinţele observate de analiştii Termene.ro.

Cel mai afectat domeniu este ce al restaurantelor şi barurilor unde peste 1.300 de companii au solicitat eliberarea unui Certificat de Situaţii de Urgenţă (1 din 5 solicitanţi de CSU provenind astfel din acest domeniu), urmat de comerţul cu produse non-alimentare cu peste 1.060 de astfel de certificate. Alte domenii puternic afectate sunt cel hotelier – 447, Saloanele de cosmetică şi coafură – 383 şi domeniul stomatologic – 341 de CSU.

În primă fază, cele 5 domenii amintite anterior par a fi cele mai afectate, dar efectele se vor propaga încet către furnizorii acestor domenii.

„Un salon de cosmetică care şi-a suspendat activitatea nu mai comandă produse cosmetice de la comerciant care la rândul său îşi diminuează cererea la producător. Acesta din urmă, pentru a supravieţui va putea recurge inclusiv la reduceri de personal, iar în acest  joc intră pot intra şi firma de transport, cea care asigură marketingul  şi cine ştie câte altele până la marele perdant - bugetul de stat”, este de părere Adrian Dragomir.

Firmele din Bucureşti-Ilfov, lidere detaşate în obţinerea CSU

O treime din certificatele pentru situaţii de urgenţă au fost solicitate de firmele care activează în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar două treimi dintre acestea de firmele din restul ţării. Deşi poziţia de lider a zonei  Bucureşti-Ilfov este normală în acest caz, numărul de firme din regiune fiind net superior restului ţării, ponderea este una spectaculoasă – 1 din 3 posesori de astfel de certificate provin de aici pe când doar 1 din 5 firme care activează în România are sediul aici.  

Vorbim de o regiune unde activează 20% din firmele din România, dar care găzduieşte doar 10% din totalul populaţiei. Spiritul antreprenorial aici este mult mai dezvoltat decât în alte regiuni, dar acest lucru vine cu costul unei concurenţe foarte puternice şi a unei poziţii vulnerabile în contextul unor factori cu impact macro-economic atât de puternic.

La nivel judeţean, cele mai multe certificate au fost solicitate de firmele din Cluj – 389, Constanţa – 388 şi Iaşi – 372 pe când la polul opus se regăsesc judeţele din zona de sud a României – Teleorman -19, Giurgiu – 29 sau Ialomiţa - 31 respectiv cele din estul Transilvaniei Covasna -29 şi Harghita – 32.

Miliarde de lei datorii – puse in stand by

Obţinerea Certificatelor de situaţii de urgenţă va permite beneficiarilor, amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi, electricitate, gaza naturale, apă, servicii telefonice şi de internet, chirie pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare în cât şi în relaţiile cu partenerii comerciali.

Firmele care au obţinut până la acest moment Certificate privind Situaţii de Urgenţă cumulează la nivel naţional datorii în valoare de peste 32 de miliarde de lei, sume care reprezintă creanţe pentru partenerii de afaceri şi a căror plată, conform legislaţiei poate fi amânată. Un lucru benefic pentru cei dintâi, dar care poate crea probleme respectivilor parteneri, în contextul în care la terminarea stării de urgenţă (şi implicit a efectelor CSU) există mari rezerve că respectivele firme vor avea capacitatea de a onora imediat, respectivele plăţi.

Profitul estimat a fi obţinut de companiile care au solicitat CSU până în acest moment este de aproximativ 4,7 miliarde de lei. În contextul în care majoritatea beneficiarilor CSU sunt plătitori de impozit pe profit, aceste firme  datorează bugetului de stat peste 0,5 miliarde de lei, sume a căror plată va putea fi  amânată.  De asemenea, reducerea sau închiderea activităţii din acest moment creează toate premisele unui profit net inferior aferent anului 2020 şi implicit unor impozite plătite (pentru cei care vor putea depăşi această situaţie) net inferioare.

Cifra de afaceri pe care se estimează că ar fi generat-o posesorii de CSU depăşeşte la finalul anului 2019 suma de 50 de miliarde de lei. Respectivele sume reprezintă bani încasaţi în general de la clienţii finali (majoritatea afacerilor pentru care s-a solicitat CSU) şi au ca efect în bugetul de stat, TVA-ul care reprezintă aproximativ 7,5 miliarde de lei. Reducerea activităţii va avea ca efect reducerea TVA-ului colectat la bugetul de stat, generat de activitatea comercială şi plătit de consumatorul final.

„Fie că vorbim de firme care au sau nu acest certificat, întârzierea la plată dincolo de termenele contractuale a colaboratorilor, propagă probleme financiare pe tot fluxul de furnizori. În cazul de faţă, toate efectele se vor putea observa la finalul anului 2020 în totalul companiilor care au intrat în insolvenţă în anul în curs, în numărul de şomeri, dar şi în sumele colectate la bugetul de stat”, concluzionează Adrian Dragomir.