ANALIZĂ Companiile româneşti funcţionează la turaţii scăzute, dar nu se închid. IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvenţă sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut şi el cu 33%, la  3.323 de companii.

Radierile şi dizolvările s-au redus şi ele cu 35% în primele luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerţ (973 de companii, respectiv 29% din total), activităţi profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) şi industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în Bucureşti (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) şi Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de aşteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înfiinţate.

IMM Invest, colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

Băncile au aprobat mai puţin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanţiei, precum şi a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiştii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanţează companiile (Guvernul oferă doar garanţii băncilor) şi acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

Companiile funcţionează la turaţii scăzute, cu mai puţini angajaţi

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în şomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri şi restaurante şi aproape 94 de mii în comerţ (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% faţă de vârful din 13 aprilie şi a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Şomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-şi păstra angajaţii, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajaţi la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei şomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populaţia activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendinţa neîntreruptă de creştere a numărului contractelor de muncă încetate (creştere de 286% faţă de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluţie care se va transmite însă doar parţial şi în creşterea ratei şomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunţat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din şomaj tehnic şi sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor şi a cetăţenilor români reveniţi în ţară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuţia diferă de cea a contractelor suspendate: comerţul şi industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcţii cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de şomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata şomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale faţă de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani şi jumătate.

Veniturile la bugetul de stat, în scădere

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creştere cu 135% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. 

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Statul se împrumută mai mult, iar populaţia economiseşte

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% faţă de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) faţă de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% faţă de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei şi au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) faţă de aprilie 2019.

BNR intervine în favoarea mediului privat

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie şi continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunţa reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% şi îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la ±0,5 puncte procentuale. Tot atunci, s-a decis efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanţelor (randamentul obligaţiunilor cu scadenţa la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanţării la nivelul economiei reale (populaţie şi companii).