Afaceri cu livadă de migdali: produci ieftin şi vinzi scump o marfă foarte apreciată pe piaţă

Afaceri cu livadă de migdali: produci ieftin şi vinzi scump o marfă foarte apreciată pe piaţă

Migdalii dau o producţie de aproximativ o tonă de miez la hectar

Migdalii, ale căror fructe sunt atât de apreciate în industria dulciurilor, cresc peste tot prin curţile oamenilor, la fel cum în alte zone cresc prunii sau merii. Iată câteva coordonate ale unei afaceri cu livada de migdali.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primăvara, când soarele prinde putere, livada pare că pluteşte printre nori albi şi pufoşi - sunt florile de migdal, care apar înaintea zarzărului.

Afaceri cu livada de migdali. Tohani, un exemplu de succes

Una dintre aceste livezi de migdali îi aparţine renumitului savant român, prof. dr. acad. Mihai Bălănescu.

Pe lângă livezile de meri şi de nuci şi pe lângă plantaţia de viţă-de-vie ce ocupă peste 5.000 de mp, savantul a ales să planteze migdali, ştiind că poate fi o afacere profitabilă şi că, mai mult decât atât, aceasta este mai puţin expusă riscurilor decât cultura viţei-de-vie.

„Pentru migdali, nu e nevoie de foarte mult efort. Practic, ei se mulţumesc cu ce le dă bunul Dumnezeu. Aici sunt feriţi de curenţi, solul este cel potrivit, iar temperaturile nu scad niciodată foarte mult. Chiar anul trecut am mai plantat migdali pe câteva sute de metri. Am pus sâmburi de migdale şi pomii se vor dezvolta puţin mai greu, dar dacă plantezi puieţi, pe care îi găseşti în apropiere, la pepiniera de la Istriţa, în trei ani pomii ajung pe rod.
E bine să-i plantezi toamna, ca să aibă timp să intre închegaţi în iarnă. Tot toamna, prin septembrie, se şi culeg migdalii. Sâmburii, scoşi din capsula verde ca şi învelişul nucii, se pun la uscat. Se pot vinde ca atare sau se poate scoate miezul, care se introduce în apă clocotită pentru a fi curăţat de pieliţe. Anual obţin o producţie de 2.500kg/ha.
Dacă oamenii ar înţelege că poate fi mai rentabil să cultivi migdali decât viţă-de-vie, la Tohani s-ar putea obţine o producţie importantă, iar afacerea ar fi una dintre cele mai profitabile“, a spus Mihai Bălănescu, citat de publicaţia România Rurală.

Primarul comunei Gura Vadului, Dan Lungu, crede că dacă ar fi puţin şcoliţi în domeniu, localnicii poate că s-ar încumeta să valorifice unicitatea zonei în care trăiesc.

În acest sens, edilul comunei a iniţiat o colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Veterinare (USAMV) din Bucureşti pentru a organiza cursuri la care oamenii să afle tot ce este necesar în legătură cu înfiinţarea şi întreţinerea unei astfel de plantaţii.

Tot primarul a fost, în urmă cu nouă ani, iniţiatorul „Festivalului florilor de migdal”.

Afaceri cu livada de migdali. Tehnologia de plantare

Plantaţiile de migdal pot fi înfiinţate pe solurile degradate, mai puţin fertile, nisipoase, chiar seci sau pe coastele abrupte. Pomii pentru formarea de livezi noi se produc în pepiniere, prin altoirea unor soiuri pe diferiţi portaltoi.

Folosirea portaltoiului este metoda preferată încă pentru multă vreme, deoarece este o metodă sigură de producere a materialului săditor de pomi, diversificat pentru diferite sisteme de livezi şi pentru diferite tipuri de sol, potrivit specialiştilor de la Uniunea Asociatiilor Producatorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova. Migdalul se altoieşte pe migdalul amar, pe solurile calcaroase şi cu precipitaţii puţine.

Terenul pe care vor fi plantaţi migalii se pregăteşte ca şi în cazul altor culturi pomicole, cu precizarea că se recomandă fertilizarea cu 10-30 kg gunoi de grajd bine fermentat, 200-300 g superfosfat şi 100-150 g sare potasică, îngrăşăminte care se aşază sub formă de muşuroi pe fundul gropii (50/50/50 cm).

Migalii se plantează toamna devreme, pentru a permite pomilor să înrădăcineze până la venirea frigului. Puieţii se scot din pepinieră în ziua sau preziua plantării, fiindcă rădăcinile se refac extrem de greu.

Sensibilitatea rădăcinilor i-a făcut pe mulţi cultivatori să înfiinţeze plantaţii prin semănarea seminţelor de migdali, care sunt apoi altoiţi.

Rădăcinile se fasonează, eliminându-se porţiunile rănite, mucegăite, uscate. Se ecomandă mocirlirea, cu un amestec de balegă proaspătă şi pământ galben, pentru stimularea înrădăcinării şi împotriva eventualei deshidratări.

Dacă este necesar, se udă cu circa 10-20 de litri de apă, iar, pentru a proteja rădăcinile de îngheţ, se fac muşuroaie de 40-50 cm înălţime.

Puieţii de migdal se plantează la o distanţă între rânduri de 6-7 m şi de 5-6 m între plante pe rând, cu o densitate de 450-500 pomi la un hectar.

Afaceri cu livada de migdali. Cum se formează coroana

Formele de coroană folosite trebuie să asigure o bună iluminare a pomilor, migdalul fiind foarte pretenţios la lumină. Îndată după plantare începe formarea coroanei, după sau în timpul plantării se scurtează pomul la înălţimea de 80-120 cm formând trunchiul de 60-80 cm şi zona coroanei de 30-40 cm. În zona trunchiului se taie toate rămurelele în zona coroanei se scurtează la 2-3 muguri.

Următoarea procedură de tăiere se repetă peste 4-5 ani după plantare cu înlăturarea lăstarilor lacomi, uscaţi, denşi, alipiţi unul de altul şi concurenţi.

Pomii ce se usucă sau sunt frânţi uşor se restabilesc prin tăieri de regenerare.

Dacă un timp îndelungat nu se face operaţiunea de tăiere a pomilor de migdal atunci cresc o mulţime de ramuri lacome şi groase fără fructe şi pomul devine muribund.

Locul altoirii trebuie adâncit la 12-18 cm de la nivelul solului.

Afaceri cu livada de migdali. Polenizarea

Toate soiurile de migdal pentru o fructificare mai bună necesită folosirea polenizatorilor la soiul de bază 4-6 soiuri de polenizatori în cantitate de 20-25%.

Deoarece migdalul înfloreşte devreme, când nu sunt flori pe câmpuri, se recomandă să se amenajeze 3-4 ştiubeie la un hectar.

Ca toate plantele, migdalul are şi el boli şi vătămători specifici: bacterioza, monoliosa păduchi şi rozătoare.

Afaceri cu livada de migdali. Rodul

Intrarea pe rod este precoce. Primele fructe apar în primii 2-3 ani de la plantare, cu un maximum de producţie în anii 8-10.

Potenţialul productiv este mic: 1.200-4.500 kg de fructe în coajă la hectar sau 900-1.250 kg miez/ha.

Dar pe piaţă seminţele de migdal se vând cu 40-50 de lei kilogramul, astfel că şi veniturile din afaceri cu livada de migdali pot fi substanţiale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: