Începe războiul salamului de Sibiu? Ce fac producătorii care nu deţin această Indicaţie Geografică Protejată

Începe războiul salamului de Sibiu? Ce fac producătorii care nu deţin această Indicaţie Geografică Protejată

Doar cinci producători deţin marca „Salam de Sibiu“ - Indicaţie Geografică Protejată

În urma certificării ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a salamului de sibiu, obţinută recent de cinci producători, comercianţii au fost notificaţi să nu mai comercializeze decât produsele acestora. În replică, Asociaţia Română a Cărnii cere o amânare a acestei măsuri până la momentul în care stocurile de salam de Sibiu necertificate, dar existente deja pe piaţă, vor fi epuizate, scrie Adevărul Financiar.

Ştiri pe aceeaşi temă

După obţinerea certificării IGP (10 martie 2016), retailerii au fost informaţi pe data de 14 martie 2016 că ulterior intrării în vigoare a indicaţiei geografice protejate la nivelul UE, singurele produse care pot fi plasate pe piaţă sub denumirea „Salam de Sibiu“ sunt cele care respectă caietul de sarcini aferent şi că, pentru aceste produse, conformitatea este evaluată doar anterior comercializării de către Certind SA.

„Retailerii au fost notificaţi că în procesul de plasare al produselor la raft să ţină cont de faptul că «doar acele sortimente care beneficiază de certificatul de conformitate Certind SA pot fi comercializate sub denumirea de Salam de Sibiu»“, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Deţinătorii IGP pentru salamul de Sibiu sunt Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi SA şi Scandia România.

Ei au fondat, în luna mai 2014, Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), cu sediul în Bacău, chioar cu scopul de a obţine IGP-ul comunitar.

Citeşte mai mult pe această temă în Adevărul Financiar

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările