1,3 milioane de români au obligații restante la Fisc. Cum va face ANAF popririle
01,3 milioane de români au obligații restante la Fisc de aproximativ 751 milioane de lei, reiese dintr-un proiect al Ministerului de Finanțe, care reglementează modalitatea în care se vor face popririle.
Ministerul Finanțelor propune creșterea plafoanelor obligațiilor fiscale sub care nu se acordă eșalonare la plată, având în vedere că obligațiile fiscale declarate de către contribuabili, indiferent că vorbim de persoane fizice sau juridice, au crescut față de anul 2016. Prin modificarea plafoanelor se are în vedere descurajarea acumulării de obligații fiscale restante, cu o vechime mai mare de 12 luni, ținând cont că debitorii pot solicita pentru aceste obligații, eșalonare la plată în formă simplificată.
Astfel, noile plafoane reglementate sunt:
a) 50.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 25.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 10.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori altele decât cele de la lit. a) și b), inclusiv persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent;
d) 2.500 lei, în cazul debitorilor persoane fizice.
„Rațiunea creșterii plafoanelor sub care nu se acordă eșalonare la plată, este aceea că pentru sume nesemnificative, ca cele deja reglementate în prezent, există situații în care ratele de eșalonare sunt extrem de mici, fapt pentru care prevederile actuale sunt fără obiect, în cele mai multe cazuri, întrucât, din analiza efectuată de către organele fiscale se constată că nu se justifică acordarea unei eșalonări la plată pe maxim 5 ani, pentru sume mici, întrucât debitorii ar avea capacitatea de plată imediată sau, cel mult, în 12 luni prin eșalonare la plată în formă simplificată pentru obligațiile fiscale care respectă condiția de vechime”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului de procedură fiscală.
Aproape 1,3 milioane de români datorează statului 751 milioane de lei
La data de 30 iunie 2024 un număr de 1.665.851 contribuabili înregistrau obligații fiscale restante la ANAF sub pragurile aferente acestor plafoane, în cuantum total de 1.599,7 mil. lei, structurat astfel:
a) 382.123 contribuabili persoane juridice, inclusiv persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, înregistrau obligații fiscale restante de 848,7 mil. lei;
b) 1.283.728 contribuabili persoane fizice, înregistrau obligații fiscale restante de 751 milioane de lei.
„De menționat este faptul că, în cazul persoanelor fizice, sumele pe care le pot datora sunt din alte surse decât din salarii/pensii, întrucât pentru acestea din urmă angajatorul/plătitorul de venit reține și virează obligațiile fiscale aferente venitului”, se arată în documentul citat.
Astfel, în baza acestor plafoane, daca o persoană fizică ar datora o suma de 2.400 lei și ar beneficia de eșalonare la plată clasică pe 24 luni, rata lunara ar fi 100 lei, iar pe 5 ani - rata lunara ar fi de 40 lei. Pe de altă parte, daca o persoana fizica ar datora o suma de 2.400 lei, aceasta ar putea beneficia de eșalonare la plată simplificată pe 12 luni, fără constituire de garanții, caz în care rata aferentă acesteia ar fi de 200 lei pe luna. Ori la un salariu minim brut pe economie de 3700 lei (2363 lei – net), o astfel de rata (200 lei) s-ar încadra la un grad de îndatorare de aproximativ 12% din venitul net. De menționat este și faptul că pe perioada celor 12 luni, debitorul persoană fizică nu are de achitat alte obligații fiscale curente, întrucât termenele de declarare și plată pentru persoanele fizice sunt anuale.
Nu mai sunt poprite sumele din conturile bancare ale angajaților
Astfel, Ministerul Finanțelor propune modificarea art. 236, alin. (12) din Codul de procedură fiscală, astfel încât să se reglementeze faptul că sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt exceptate de la urmărirea prin poprire asupra sumelor din conturile bancare deschise.
În fapt, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prin poprire, atât la plătitorul venitului, cât și la instituția de credit, întrucât acesta nu are cunoștință cu privire la natura sumelor care intră în conturile bancare, respectiv dacă încasările zilnice sunt și de altă natură decât cele prevăzute la art. 236 alin. (4).
Prin modificarea acestui alineat se are în vedere să fie asigurate condițiile de subzistență a debitorilor persoane fizice, astfel încât să le fie indisponibilizată doar a 1/3 sau 1/2, după caz, din venituri, iar diferența de venit virată în contul bancar să rămână la dispoziția debitorilor.
Pe de altă parte, prin modificarea acestui alineat se are în vedere reglementarea faptului că indisponibilizarea sumelor le vizează doar pe cele încasate după data și ora la care a fost înființată poprirea.
Astfel, orice sumă existentă în contul bancar la momentul înființării popririi va face obiectul indisponibilizării și virării în conturile indicate de către organul de executare, se arată în proiect.