Zilele George Banu. „Plugarul şi moartea“, în cadrul Întâlnirilor Internaţionale ale Teatrului de la Cluj

Zilele George Banu. „Plugarul şi moartea“, în cadrul Întâlnirilor Internaţionale ale Teatrului de la Cluj

George Banu (stânga) şi Mihai Măniuţiu  FOTO Mihaela Marin

Teatrul Naţional Cluj-Napoca a organizat, în perioada 3-6 octombrie, cea de-a treia ediţie a „Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj“, dedicate lui George Banu. Printre spectacolele, în premieră, s-au numărat „Ce nemaipomenită aiureală!“ (regia Silviu Purcărete), „Plugarul şi moartea“ (regia Mihai Măniuţiu) şi „Sânziana şi Pepelea“ (regia Alexandru Dabija).

Ştiri pe aceeaşi temă

A treia ediţie a „Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj“, organizate la iniţiativa regizorului Mihai Măniuţiu, director al Teatrului „Lucian Blaga“, a fost dedicată activităţii eseistului şi criticului de teatru George Banu. Născut în România şi stabilit la Paris, renumitul teatrolog şi-a sărbătorit pe 22 iunie 2013 cea de-a şaptezecea aniversare. Astfel, „Întâlnirile Internaţionale de la Cluj“ au fost numite şi „ Zilele George Banu“. Programul festivalului a inclus teme şi spectacole pe care sărbătoritul a dorit să le vadă pe cele două scene ale Clujului: Teatrul „Lucian Blaga“ şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, instituţii care au colaborat în organizarea acestui eveniment.
 
În cadrul Festivalului au fost prezentate o serie de spectacole regizate de nume importante ale teatrului românesc precum: Silviu Purcărete („Ce nemaipomenită aiureală!“, de Eugène Ionesco, la Teatrul Naţional Cluj-Napoca ), Alexandru Dabija („Sânziana şi Pepelea“, la Teatrul Naţional Cluj-Napoca), Mihai Măniuţiu („Plugarul şi moartea“, de Jonannes von Tepl, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj ) şi Gábor Tompa („Trilogia Aureliu Manea“, de Aureliu Manea, la Teatrul Naţional Cluj-Napoca). La Teatrul Maghiar de Stat Cluj s-au mai jucat „Leonce şi Lena“, de Georg Büchner, şi „Născut pentru niciodată“, de András Visky. 
 
Printre invitaţi s-au numărat alături de George Banu, personalităţi din lumea teatrului autohtone, dar şi din Franţa, Italia, Danemarca, S.U.A, Polonia, Irlanda, Bulgaria, Finlanda, Brazilia, Portugalia.
Festivalul s-a deschis cu o premieră a lui Silviu Purcărete. Scrisă în limba franceză în 1973 cu titlul original „Ce formidable bordel!“, piesa „Ce nemaipomenită aiureală!“, de Eugène Ionesco, a mai fost montată în România, după 1990, cel mai recent la Teatrul de Comedie, în regia lui Gelu Colceag: „Ce formidabilă harababură“. Montarea lui Silviu Purcărete de la Teatrul „Lucian Blaga“ din Cluj a fost realizată pe baza traducerii lui Vlad Russo şi a lui Vlad Zografi. Regizorul Silviu Purcărete a mai pus piesa în scenă în Franţa, în 2010, alături de „Regele moare“. În 2007, a montat şi „Macbett“ , text al aceluiaşi autor, la Royal Shakespeare Company.
 
Măniuţiu a adaptat textul lui Johannes von Tepl
 
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a programat în a doua zi a festivalului premiera spectacolului „Plugarul şi moartea“, de Johannes von Tepl. În regia lui Mihai Măniuţiu, spectacolul a fost jucat în Sala Studio a teatrului, pe 4 octombrie.
 
Scenă din spectacolul „Plugarul şi moartea“ FOTO Mihaela Marin
 
Faimosul star şi producător TV - enigmaticul K - deţinător al canalelor de televiziune K plus, K minus, K Discovery, K Music, K Sport şi K News, a decis să facă un spectacol după textul unui autor din secolul al XV-lea, Johannes von Tepl, intitulat „Plugarul şi moartea“. Moartea soţiei iubite l-a determinat să producă acest spectacol. La capătul showului, el va lua decizia dacă o s-o urmeze sau nu în moarte pe cea pierdută.
 
Musicalul, regizat de Mihai Măniuţiu, recreează binecunoscuta lumea a showurilor de televiziune. Showul de muzică şi dans include suspansul morţii în direct. Spectatorul participă la realizarea materialului video, proiectat pe ecrane uriaşe, verzi-metalizate, cu lumini stroboscopice. Muzica spectacolului îi aparţine lui Şerban Ursachi, coregrafia este realizată de Vava Ştefănescu, iar autorul unora dintre cântece este poetul Tamás Jónás. Decorul care ilustrează lumea high-tech a studiourilor de televiziune a fost realizat de Adrian Damian, iar dramaturgul spectacolului este András Visky. 
 
Marele K este interpretat de actorul Áron Dimény, iar Moartea mută care vorbeşte este întruchipată de Imola Kézdi. Textul omonim de la care porneşte spectacolul, purtat între un bărbat rămas văduv – „Plugarul“ – şi Moartea, a fost scris la răscrucea dintre Evul Mediu şi Renaştere. Perenitatea textului ţine de limpezimea de cristal a „vocilor“ sale: tânguirea neistovită a omului, care-şi plânge, ca un alt Iov, cruda soarta, şi cinismul plin de sarcasm al Morţii, care-i arată mereu cât de inevitabilă îi e condiţia. Şi totuşi, după ce o vreme această capodoperă a literaturii germane medievale a cunoscut o largă răspândire, peste ea s-a aşternut o uitare de aproape cinci secole. 
 
Aureliu Manea, regizorul revelaţie al generaţei sale
 
Trilogia lui Aureliu Manea, în regia lui Gabor Tompa FOTO Mihaela Marin
 
În „Trilogia Aureliu Manea“, prezentată sâmbătă seară, regizorul Gábor Tompa, avându-l alături pe dramaturgul András Visky, a îmbinat trei piese: „Penelopa rămâne îngândurată“, „Repetiţia de teatru“, „Zâna de la răsărit“ (singurele scrise de regizorul Aureliu Manea), într-un decor cu pereţi găuriţi, de o stranie frumuseţe, creat de Carmencita Brojboiu. 
Suferinţa femeii părăsite care îl aşteaptă pe Ulise al ei (Cătălin Herlo) a fost interpretată cu multă expresivitate de Anca Hanu. În rolurile lui Circe şi al mamei din "Zâna de la răsărit", actriţa Miriam Cuibus se metamorfozează cu mult talent.
 Aureliu Manea (68 de ani), numit în tinereţe şi„ regizorul vizionar“ al generaţiei sale, a absolvit „Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică“, Facultatea de Regie în 1969, la clasa lui Radu Penciulescu, cu Andrei Şerban în promoţie. A montat  „Rosmersholm“ de Ibsen, la Teatrul din Sibiu. S-a remarcat prin originalitate şi genialitate, spectacolele şi textele sale având o poeticitate cu totul deosebite. Din cauza unei boli psihice, s-a retras din viaţa teatrală în 1991, într-un sanatoriu din apropierea Clujului.
 
Regizorul artistic cu peste 24 de ani experienţă în teatru face parte din linia marilor noştri regizori care au revoluţionat şi reformulat teatrul, alături de Radu Penciulescu, David Esrig, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Şerban. A uimit publicul cu harul şi originalitatea sa în spectacole experimentale: „Anotimpuri“ de Arnold Wesker, la Teatrul „Matei Millo“ din Timişoara, cât şi cu spectacole clasice ca „Trei surori“ de A. P. Cehov, la Teatrul de Stat din Ploieşti.
 
Încurajat de criticul Valentin Silvestru, a scris articole, studii, publicând cărţile „Spectacole imaginare“, „Confesiuni“ sau „Energiile spectacolului“. Recent a montat „Scrisori portugheze“, după textul Marianei Alcoforado, la Teatrul Metropolis, din Bucureşti, cu Crina Mureşan în rolul principal.
 
„Leonce şi Lena“, o bijuterie teatrală
 
Sâmbătă, de la ora 20.00, a fost programat piesa lui Georg Büchner, „Leonce şi Lena“ în regia lui Gábor Tompa, în spaţiul studio construit pe scena mare a teatrului. Actorii apar cu măşti, îmbrăcaţi în haine de epocă, fiind ca nişte marionete care dansează pe sârme, într-un decor excepţional, cu geamuri sparte şi pereţi cenuşii, rupţi parcă dintr-o pictură renascentistă.
 
Scenă din spectacolul „Leonce şi Lena“ FOTO Mihaela Marin
 
Gábor Viola a fost premiat cu Uniter pentru rolul Valerio, în 2010, pentru Cel mai bun actor în rol secundar, iar spectacolul a mai avut două nominalizări la Uniter: Cel mai bun spectacol al anului 2010 şi Cea mai bună scenografie – Carmencita Brojboiu.
 
Atât Leonce cât şi Lena fug de acasă pentru a scăpa de nunta impusă de alţii. Cu toate acestea, în mod inevitabil, se îndrăgostesc unul de celălalt. Piesa „Leonce şi Lena“, scrisă în timpul unei Germanii compuse din mai mult de optzeci de state mărunte, este prima capodoperă a literaturii dramatice care abordează mecanismul depersonalizant şi de scindare a gândirii şi vorbirii umane, o comedie în care personajele se joacă şi, ca nişte copii neastâmpăraţi, îşi strică jucăriile fatale, pentru a-şi găsi propria libertate.
 
Duminică, de la orele 17.00, este reprezentat spectacolul în format studio pe scenă mare: „Născut pentru niciodată“, de András Visky ( cartea acestuia, cu titlu omonim a fost lansată şi în Festival). Spectacolul a fost prezentat şi la ediţia din 2009 a festivalului de la Avignon, în regia lui Gábor Tompa. Spectacolul a fost reluat după o pauză de doi ani, în distribuţie nouă, o reluare prilejuită tocmai de „Zilele George Banu“.
 
„Iubire şi neiubire de teatru“, cartea lui George Banu
 
Programul a inclus o serie de dezbateri publice pe temele „De ce teatrul azi?“ şi „Spectator şi critic: de la umbra scenei la mărturia paginii“, lansări de carte: albumul „Nocturne“, de George Banu, editat în condiţii excepţionale de Editura Nemira, „George Banu, iubire şi neiubire de teatru“ (Editura Polirom) şi „Aproape de scenă, George Banu“ (Editura Curtea Veche).
 
În deschiderea Festivalului, au fost vernisate două expoziţii la Muzeul de Artă din Cluj: „Nopţile muzeului“, o expoziţie gândită de George Banu, cu lucrări din colecţia Muzeului de Artă din Cluj, şi prima expoziţie de fotografie a regizorului Silviu Purcărete, „Nopţile oraşului“. În festival, au fost proiectate filmul „Vanya, 42ème Rue“, de Louis Malle şi filmul documentar „Călătorii în lumea teatrului cu George Banu“, realizat de Sînziana Miloşoiu şi Sandrino Gavriloaia, producţie a TVR2.
 
Duminică dimineaţă au fost programate recitalul pianistei Georgiana Fodor, de la Academia de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj-Napoca, şi recitalul extraordinar al mezzosopranei Hélène Delavault, acompaniată la pian de Cyrille Lehn. Festivalul a fost organizat împreună cu Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca şi cu Institutul Francez din Cluj.
 
Întâlnirile Internaţionale de la Cluj sunt organizate de Teatrul Naţional Cluj-Napoca, începând cu anul 2011, în cadrul Programului „Prioritate: România“. Ediţia din anul 2011 i-a fost dedicată poetului şi dramaturgului suprarealist Gellu Naum, iar în 2012 au fost organizate „Întâlnirile Est-Vest“. Festivalul are ca scop crearea unei platforme de dialog între diverse personalităţi culturale şi iniţierea unei reţele de comunicare între personalităţi teatrale din lume, precum şi realizarea de colaborări şi iniţiative culturale în spaţiul internaţional.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările