Constantin Chiriac, directorul festivalului şi echipa lui de colaboratori au imaginat un program desfăşurat pe trei paliere: fizic (live) în săli şi spaţii în aer liber, online în cadrul deja cunoscutei scene digitale şi hibrid, adică ambele. Despre toate acestea ca şi despre logistica desfăşurată pentru a oferi publicului de pretutindeni un program atrăgător, domnul Chiriac a vorbit la conferinţa de presă premergătoare evenimentului evocând tradiţiile culturale importante şi pionieratul în varii domenii ale oraşului din miezul ţării.

Din vastul material prezentat incluzând la loc de onoare diplomaţia culturală pe care managerul festivalului ştie să o gestioneze atrăgându-şi sprijinul unor însemnate instituţii româneşti şi străine se reţine în primul rând deviza festivalului din acest an, formată nu din unul ci din trei cuvinte, menite să sintetizeze acoperitor momentul în care ne aflăm, mai ales în cultură.

CONSTRUIM SPERANTA ÎMPREUNĂ va sta scris aşa dar, pe frontispiciul Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu, gazda festivalului în zilele în care cei ce se vor asocia acestui mesaj mobilizator vor invoca speranţa în opera de reconstrucţie post pandemică. Primii paşi în această direcţie îşi propune să-i facă însuşi Festivalul proiectând în primul rând speranţa în continuitatea direcţiilor deja tradiţionale ale festivalului implementate de-a lungul anilor, care cultivă deopotrivă zona artistică a spectacolelor, precum şi pe aceea educaţională şi de marketing, dezvoltând proiecte care facilitează schimburile culturale între parteneri. În acelaşi timp, fiecare an adaugă alte şi alte deschideri, cum ar fi recentele întâlniri pe tema arhitecturii specifice (Terme Forum) sau actualele preocupări privind înfiinţarea unui Institut de teatru, al unui Centru de conferinţe,consolidând totodată legăturile cu învăţământul artistic (Şcoala doctorală) sau cu producţia editorială de profil pe care festivalul a susţinut-o (179 texte în ediţie bilingvă, publicate). Aşa încât urarea academică din titlu, Vivat, crescat, floreat, rostită în discursul ministrului învăţământului care a salutat festivalul alături de alte personalităţi ale scenei politice, diplomatice şi culturale e pe deplin îndreptăţită, având un temei în însăşi activitatea enciclopedică cu valenţe academice a festivalului. Şi ne referim aici la ciclul de conferinţe care însoţeşte programul de spectacole, întâlnirile cu mentori de scoală şi îndrumători din domeniul culturii şi artei. Li se alătură Bursa de spectacole cu care pe drept se mândreşte directorul festivalului ca fiind un for, o platformă unică de schimburi concrete şi circulaţie a ideilor între entităţi culturale interesate din lumea largă.

În acest an, Bursa de spectacole va avea o largă desfăşurare şi pe internet, ca şi celelalte activităţi ce vor putea fi urmărite prin participare directă plătită sau gratuită, pe platforme de streaming graţie unui vast program instrumentat în acest sens de festival. Tot prin intermediul acestui mijloc tehnologic excepţional care ne facilitează cunoaşterea şi comunicarea vor putea avea loc şi unele evenimente spectaculare, precum transmisiunea de la Tokio Metropolitan Theatre a celui mai recent spectacol al lui Silviu Purcărete şi al echipei sale cu Visul unei nopţi de vară de Shakespeare (Anul trecut, în aceeaşi formulă am putut vedea Richard al III-lea în regia aceluiaşi).

Programul de spectacole atrage prin prezenţa unor reputaţi creatori internaţionali, numele lui Lev Dodin invitat în festival cu spectacolul-capodoperă Demonii fiind pe primul loc cu cele trei programări online. I se alătură pe afiş Declan Donellan cu compania sa Ceek by Jowl, Luk Perceval, Eugenio Barba, coregrafii Jan Fabre şi Joseph Nadj, dar şi conaţionalii noştri Cristian Măcelaru, Alexandru Dabija, Purcărete, Gigi Căciuleanu, Răzvan Mazilu şi mai tinerii Florin Piersic jr, Alexandra Badea, Ada Milea, Vlad Massacci, Bobi Pricop, Cristi Juncu, Radu Nica. Fizic sau online spectatorii se vor putea întâlni cu companii celebre precum Rimini Protokol, Deuches Theater Berlin, Malîi Tetre, Israel Galvani, Barcelona Flamenco Balet precum şi teatre prietene din Chişinău şi din ţară. Dintre personalităţile ce vor onora cu prezenţa festivalul şi vor primi câte o stea pe aleea celebrităţilor în numele contribuţiei la revoluţionarea artelor semnalăm numele actriţei Charlotte Rampling, al regizorului Jan Lauwers, al coregrafului Akram Kann, al scenografului Helmut Sturmer. Popularele spectacole stradale vor fi susţinute preponderent de francezi şi italieni, iar tradiţionalele spaţii din parcurile Sibiului şi din împrejurări ca şi incinta bisericilor ce se pun cu generozitate la dispoziţia festivalului vor fi gazda unor concerte şi spectacole adecvate.

Ca în fiecare an spectacolele naţionalului sibian vor fi reluate, cele curente sau cele de colecţie precum celebrul Faust, în stagiune permanentă la Fabrica de cultură.

Cu înaltul patronaj al preşedinţiei şi sprijinul forurilor locale şi centrale Fits 2021 e gata de drum.

Condiţionările sanitare specifice pandemiei sunt luate în calcu, iar măsurile preconizate vor feri, sperăm, participanţii de surprize, dacă surpriza cea mare care ameninţă la orizont cu revenirea pandemiei în luna septembrie nu se va grăbi. Oricum cuvântul speranţă din sloganul festivalului pare a fi invocat ca o mantră.