Viol primit cu aplauze

Lamia Beligan şi Adrian Titieni, în spectacolul „Purificare“

Un spectacol care analizează societatea actuală, „Purificare“, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, vorbeşte despre felul în care mass-media ia locul lui Dumnezeu. Selecţionat în Festivalul Naţional de Teatru, la secţiunea „Teatrul de mâine“, spectacolul „Purificare“, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, este premiera cu care Teatrul Naţional din Bucureşti (TNB) a deschis stagiunea la Sala Atelier.

Textul lui Petr Zelenka, desemnat Cea mai bună piesă a anului 2010 în Cehia, propune o analiză subtilă a felului în care, în societatea contemporană, mass-media substituie ideea de Dumnezeu, iar televiziunea schimbă destine. Mecanismele prin care, din ce în ce mai mult în ultimele decenii, „realitatea" fabricată din spatele camerei ia locul realităţii sunt demontate cu subtilitate de Alexandru Mâzgăreanu, unul dintre cei mai activi regizori ai generaţiei tinere.

Un fel de „parodie" tristă la „Crimă şi pedeapsă", povestea lui Zelenka arată felul în care s-a modificat balanţa asumare - vinovăţie de la romanul lui Dostoievski şi până azi. Şi a modului în care televiziunea a preluat de-atunci încoace toate rolurile, devenind spaţiu al „absolvirii de păcat" şi aşezând spectatorul pe post de Dumnezeu.

Felii de realitate

O mică oglindă aşezată în faţa societăţii actuale, în montarea de la TNB, regia foloseşte toate resursele scenice pentru a crea tensiune, iar unul dintre merite ar fi că ritmul nu trenează de la o scenă la alta. Cu atât mai mult cu cât, într-o astfel de montare, ce-şi propune să redea şi să ironizeze în acelaşi timp lumea actuală, ritmul este cheia... Cu subtilitate, Alexandru Mâzgăreanu decupează felii de realitate, conducându-le asumat într-o zonă uşor îngroşată, pentru a-şi sublinia ideea: televiziunea face totul posibil. Ajutat mult de muzica lui Alexandru Suciu şi prin proiecţiile lui Andrei Dăscălescu, spectacolul mizează pe tehnica suspansului.

În scenografia creată de Andrada Chiriac, un interior simplu de apartament, construit în catifea roşie, iar în spate un platou de televiziune, între care „actorii" circulă permanent - metaforă explicită a intruziunii mass-mediei în viaţa privată - povestea lui Zelenka se aşază firesc. Textul a creat multe tulburări chiar în rândul actorilor, care, însă, funcţionează toţi aproape fără greşeală. S-ar putea rezuma simplu: un bărbat violează un copil... Scriitor important şi bărbat cu principii, prins într-o căsătorie în care aparenţele ţin loc de dragoste, Jacek are un moment de rătăcire şi-l adoarme, apoi îl violează pe băieţelul unor prieteni de familie. Sentimentul acut de vinovăţie îi cere să mărturisească, dar nimeni nu e dispus să-l asculte. Printr-o subtilă ironie a autorului, asumată şi de regizor, fapta lui angrenează un mecanism ce face ca toate măştile să cadă şi adevărurile să iasă la suprafaţă: căsniciile ratate, viaţa personală folosită pe post de publicitate, însingurarea omului modern...

Spovedanie la televizor

Emisiunea „Purificare", un fel de spaţiu public de spovedanie, în care duhovnicul e substituit de publicul din platou, este locul unde bărbatul vinovat, interpretat de Adrian Titieni, merge pentru a-şi povesti crima. Tensiunea din platou este inteligent construită, iar regizorul alege să puncteze prin aplauze, cu multă ironie, momentele când vinovatul îşi mărturiseşte crima. Violul este primit cu aplauze... O apariţie puternică, într-un rol care îmbină sensibilitatea şi drama femeii moderne, Lamia Beligan, prezentatoarea emisiunii „Purificare", creează exact atmosfera tragicomică din spatele unui astfel de reality-show, prelungit şi în viaţa personală. În rolul cumnatei îndrăgostite de soţul surorii ei, Afrodita Androne este întruchiparea femeii care nu-şi găseşte locul nici în viaţă, nici în lume. Un personaj viu şi plin de nuanţe, care nu alunecă nicio clipă în patetism ieftin, nici măcar în scena alunecoasă în care, în faţa pistolului îndreptat spre ea cu disperare de bărbatul care îi e drag, îi strigă „Te iubesc!".

Construite cu fineţe sunt şi rolurile Pavel şi Eva, interpretate de Mihai Călin şi Ilinca Goia, care jonglează inteligent cu ritmurile interioare şi exterioare, mizând mult pe sugestie. Iar marele merit al montării de la TNB este că îi induce spectatorului, în doză mică, tocmai „drogul" de care vrea să-l vindece: plăcerea show-ului. În final, noua emisiune, care ia locul „Purificării", în tot grotescul ei, dă măsura exactă a plăcerii pe care o poate crea un astfel de univers fals şi colorat, în care omul obişnuit are sentimentul că „viaţa e roz".

Teatrul Naţional din Bucureşti: „Purificare", de Petr Zelenka
Regia: Alexandru Mâzgăreanu
Scenografia: Andrada Chiriac
Din distribuţie: Adrian Titieni, Medeea Marinescu, Afrodita Androne, Lamia Beligan, Mihai Călin, Ilinca Goia.