UNITER nu ia în seamă spectacolele independente, în nominalizările premiilor. Regizorul Andrei Şerban spune că a devenit „invizibil”

UNITER nu ia în seamă spectacolele independente, în nominalizările premiilor. Regizorul Andrei Şerban spune că a devenit „invizibil”

Lari Giorgiescu (al doilea din rând) a fost nominalizat la Cel mai bun actor într-un spectacol de dans FOTO: August Bucur

Cele mai multe nominalizări UNITER aparţin Teatrelor Naţionale din Bucureşti şi din Sibiu, cu opt şi, respectiv, şase selecţii. Regizorul Andrei Şerban, căruia nu i-a fost nominalizat "Troienele" nici în urmă 22 de ani la Naţionalul bucureştean, nici acum la Iaşi, spune că a reuşit performanţa să devină „invizibil". Artistul nu a fost nominalizat la regie nici pentru excepţionalul spectacol „Hedda Gabler" de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.

În fiecare an, se iscă discuţii aprige după anunţarea nominalizărilor la premiile UNITER, cele mai importante distincţii ale breslei teatrale. Există deja o falie între teatrul subvenţionat de stat cu sume deloc neglijabile şi
tinerii artişti independenţi care se luptă să supravieţuiască, jucând în spaţii neconvenţionale.

Aceştia din urmă joacă cu bani puţini, obţinuţi pe cont propriu, şi fac spectacole care depăseşc de multe ori prin calitatea lor producţiile Naţionalelor (care primesc bani de la Ministerul Culturii) sau ale teatrelor locale subvenţionate de către autorităţile locale. De ani buni, producţiile independente sunt în cea mai mare măsură neglijate de juriile UNITER, care selecţionează şi iau în calcul doar producţiile teatrelor instituţionalizate. 

La Premiile UNITER din 2013, care se vor desfăşura luni, 13 mai, la Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, au fost nominalizate la categoria Cel mai bun spectacol trei producţii de la două Teatre Naţionale: două spectacole ale Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, „Călătoriile lui Gulliver“ şi, respectiv, „Platonov“, şi una a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), „D’ale noastre“.  Silviu Purcărete este nominalizat la categoria Cel mai bun regizor tot pentru un spectacol de la Sibiu, alături de Radu Afrim şi de Alexandru Dabija pentru două producţii ale TNB.

Astfel, dintre toate nominalizările, la şapte categorii principale sunt opt nume şi producţii ale Teatrului Naţional din Bucureşti, care în plus va mai lua şi un premiu de excelenţă din partea Senatului UNITER pentru conceperea şi „realizarea excepţională a programului Caragiale 2012“.

Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, este şi preşedintele UNITER, deşi managerul Naţionalului a declinat întotdeauna orice ingerinţă în acordarea premiilor. De asemenea, Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu a primit şase nominalizări la cinci categorii importante ale nominalizărilor de anul acesta.

Andrei Şerban: "Troienele, uitate şi acum 22 de ani, uitate şi acum"

Regizorul Andrei Şerban a reluat după mai bine de două decenii anul trecut în decembrie spectacolul "Troienele" la Opera Naţională din Iaşi, după ce a schimbat faţa teatrului românesc cu "Trilogia antică" la Teatrul Naţional după Revoluţie. Pentru spectacolul "Hedda Gabler" pus în scenă la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj două actriţe au primit nominalizările: Cea mai bună actriţă în rol principal -Imola Kézdi pentru rolul titular şi Cea mai bună actriţă în rol secundar - Enikő Györgyjakab. De asemenea,  András Hatházi pentru rolul Judecătorul Brack din spectacolul "Hedda Gabler" a fost nominalizat la Cel mai bun actor în rol secundar.

"Mă bucur pentru două lucruri: ca trei actori din Hedda Gabler au fost nominalizaţi şi ca regia nu a fost  menţionată. Am realizat în sfârsit ce mi-am dorit toata viata: sa devin invizibil", a declarat Andrei Şerban pentru "Adevărul".

"La fel ca şi spectacolul cu Troienele, care nu a fost menţionat deloc nici acum 22 de ani la Uniter, e minunat să fie aşa. Lucrul cel mai înţelept e sa nu te impotrivesti şi să nu te superi ca văcarul pe vaci.

Parafrazând vorba lui Iov, dacă nu ne suparăm pe Dumenzeu când ne dă tot felul de daruri, de ce sa ne supărăm pe nominalizări?, se întreabă regizorul Andrei Şerban.

Doina Papp: „Lari Giorgiescu nu e Giselle“

Pentru a XXI-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Mircea Morariu, Ion Parhon şi Maria Zărnescu. „Nominalizările sunt îngrijorător de dominate de instituţii naţionale – ceea ce, de fapt, ne spune că dorinţa de conservare a unui anume model teatral duce la automata privilegiere a producătorilor mai puţin afectaţi de criză“, consideră criticul Iulia Popovici.

Deşi nu este vorba despre un spectacol de teatru, ci de unul de dans, „D’ale noastre“, realizat de coregraful Gigi Căciuleanu pe scena Naţionalului bucureştean, are două nominalizări la unele dintre cele mai importante categorii: Cel mai bun spectacol şi Cel mai bun actor în rol principal (Lari Giorgiescu). „Cred că juriul a exagerat cu nominalizarea unui spectacol de teatru-dans («D’ale noastre») – e o extindere conceptuală foarte subiectivă prin raport la ignorarea teatrului independent“, subliniază criticul Iulia Popovici.

„Cum poate figura Lari Giorgiescu, altminteri un actor foarte merituos, la categoria Cel mai bun actor, pentru prestaţia sa din spectacolul de teatru coregrafic «D’ale noastre?»“, se întreabă şi criticul Doina Papp. „El se integrează în ansamblul orchestrat ce-i drept admirabil de Gigi Căciuleanu, mai plusând pe ici pe acolo, dar în niciun caz ca solist. Lari nu e aici nici Giselle din cunoscutul balet, nici altă figură celebră din lumea dansului. Partitura lui nu e solistică“, punctează criticul Doina Papp, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Într-adevăr, „este discutabilă nominalizarea lui Lari Giorgiescu pentru un rol într-un spectacol coregrafic“, accentuează şi criticul Oana Stoica.

„Deocamdată, din nou constat că juriile nu frecventează teatrele independente – probabil de aceea n-au sesizat că «Beznă de mină» de la Naţionalul din Târgu Mureş, cu o nominalizare pentru actor în rol secundar, e o coproducţie cu independentul Studio Yorick“, susţine criticul Iulia Popovici.

„Marea problemă însă este una veche: ce reflectă aceste premii? Realitatea teatrală din România? Nu, doarmainstream-ul. Independenţii nu se regăsesc aproape deloc. Există un curent din ce în ce mai puternic al teatrului de atitudine: Gianina Cărbunariu, Bogdan Georgescu, David Schwartz. Spectacolele lor au fost văzute şi dacă da, cum de sunt în continuare ignorate?“, se întreabă criticul Oana Stoica.

Cristina Modreanu: "O falie îngrijorătoare"

"Se observă încă o data că Premiile UNITER ignoră complet o parte din teatrul românesc - teatrul independent- şi se refera programatic numai la teatrul instituţionalizat, adâncind o falie deja îngrijorătoare", spune criticul Cristina Modreanu.

"Apoi, avem de-a face cu un conflict de interese prin acordarea de către Senatul Uniter a Premiului de Excelenţa Teatrului Naţional din Bucureşti, ambele instanţe fiind conduse de aceeaşi persoană, care practic se premiază singură.

Cu ani în urmă, când Senatul Uniter i-a propus pe Mariana Mihut si Victor Rebengiuc, care erau membrii în Senat, la Premiul pentru întreaga activitate, ei n-au putut primi aceste premii decât dupa ce şi-au dat demisia din Senat. Se pare ca azi nu mai e cazul să facem gesturi de onoare.

O altă observaţie necesară este că acordarea Premiului de Excelenţa pentru Programul Caragiale de la TNB atestă ceea ce se vede în mai multe zone ale societăţii, nu doar in teatru, anume că în Romania de azi normalitatea e vazută ca excelenţă", subliniază criticul Cristina Modreanu.

Iulia Popovici: "Juriile nu frecventează teatrele independente"

"Din modestul meu punct de vedere, decît să ne certăm pe subiectul Premiilor Uniter, mai bine am găsi resurse, inclusiv de discurs, pentru alte tipuri de distincţii naţionale. Deocamdată, din nou constat că juriile nu frecventează teatrele independente – probabil de aceea n-au sesizat că Beznă de mină de la Naţionalul din Tîrgu Mureş, cu o nominalizare pentru actor în rol secundar, e o coproducţie cu independentul Studio Yorick – şi că ideea de valoare în scenografie e strîns legată de grandoare, mărime, spectaculozitate uşor perceptibilă (Adrian Damian e, însă, un tînăr scenograf aproape cameleonic în ce priveşti stilurile pe care le adoptă).

Nominalizările sînt îngrijorător de dominate de instituţii naţionale – ceea ce, de fapt, ne spune că dorinţa de conservare a unui anume model teatral duce la automata privilegiere a producătorilor mai puţin afectaţi de criză. Ne apropiem astfel de etapa darwinistă şi în sectorul teatrului public.

Un element foarte interesant - şi pozitiv –  sînt nominalizările (două) pentru actriţe de limbă germană, nominalizările la debut (coerente şi pentru că grupează doar actori), singura prezenţă „independentă“ – Emilia Dobrin pentru rol principal feminin. Şi fiindcă perseverenţa se răsplăteşte, după ce a fost înjurat pentru lectura ireverenţioasă a lui Cehov, Radu Afrim e acum nominalizat pentru aceeaşi lipsă de reverenţă la adresa lui Cehov… Însă cred că juriul a exagerat cu nominalizarea lui spectacol de teatru-dans (D’ale noastre) – e o extindere conceptuală foarte subiectivă prin raport la ignorarea teatrului independent (ce mesaj transmiţi? poate să fie şi altceva decît clasicul teatru dramatic, numai să fie într-un teatru public?)", precizează criticul Iulia Popovici.

Oana Stoica: Pemiile UNITER reflectă doar "mainstream-ul"

Punctul forte al nominalizărilor Uniter este la regie - Afrim, Dabija, Purcărete, regizori cu universuri interioare identificabile care în acest an au făcut spectacole cu care a lovit inerţia spectatorului. Aici apare însă şi nedumerirea: diferenţele între nominalizările pentru regie şi cele pentru cel mai bun spectacol. Cu „Două loturi” şi „Năpasta”, Dabija şi Afrim au schimbat perspectiva asupra lui Caragiale, ar fi fost firesc ca aceste producţii să fie nominalizate la cel mai bun spectacol. Este marcat proiectul Caragiale cu care TNB a „riscat” ieşirea din amorţire (sper să păstreze această direcţie repertorială).

Incitant este la actorie unde apar nume noi: Olga Török, Bányai Kelemen Barna, Nicu Mihoc, debutanţii Silvia Török, Vlad Bîrzanu, Rareş Stoica, dar este discutabilă nominalizarea lui Lari Giorgescu pentru un rol într-un spectacol coregrafic.  

Marea problemă însă este una veche: ce reflectă aceste premii? Realitatea teatrală din România? Nu, doar mainstream-ul. Independenţii nu se regăsesc aproape deloc. Există un curent din ce în ce mai puternic al teatrului de atitudine: Gianina Cărbunariu, Bogdan Georgescu, David Schwartz. Spectacolele lor au fost văzute şi dacă da, cum de sunt în continuare ignorate? Se pot găsi formule care să cuprindă realitatea de pe teren (un premiu precum Noi Realităţi Teatrale). Deocamdată, Uniterul se rezumă doar la realitatea de pe scenă", consideră criticul Oana Stoica.

NOMINALIZĂRI LA PREMIILE UNITER

Cel mai bun spectacol

Călătoriile lui Gulliver, exerciţii scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
D’ale noastre de Gigi Căciuleanu la Teatrul Naţional Bucureşti
Platonov de A.P. Cehov la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună regie

Radu Afrim pentru regia spectacolului Năpasta la Teatrul Naţional Bucureşti
Alexandru Dabija pentru regia spectacolului Două loturi la Teatrul Naţional Bucureşti
Silviu Purcărete pentru regia spectacolului Călătoriile lui Gulliver la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu


Cea mai bună actriţă în rol principal

Emilia Dobrin pentru rolul Capra din spectacolul Capra cu trei iezi la Teatrul ACT Bucureşti

Imola Kézdi pentru rolul titular din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Tania Popa pentru rolul Fata din spectacolul Fata din curcubeu la Teatrul Naţional Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal
George Costin pentru rolul Maiorul din spectacolul Familia Tót la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti
Lari Giorgescu pentru rolurile din spectacolul D’ale noastre la Teatrul Naţional Bucureşti
Nicu Mihoc pentru rolul titular din spectacolul Platonov la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună scenografie
Dragoş Buhagiar
pentru scenografia spectacolului Călătoriile lui Gulliver la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Adrian Damian pentru scenografia spectacolului Viaţa e vis la Teatrul Naţional Timişoara
Helmut Stürmer pentru scenografia spectacolului Două loturi la Teatrul Naţional Bucureşti

Debut
Vlad Bîrzanu pentru rolul Flaut, cârpaci de foale din spectacolul Visul unei nopţi de vară la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea
Rareş Florin Stoica pentru rolul Claudio din spectacolul Băiatul din ultima bancă la Teatrul Naţional Bucureşti
Silvia Török pentru rolul Iris din spectacolul Fetiţa din bolul peştelui auriu la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
Cei din urmă vor fi cei din urmă, scenariul şi regia artistică Gavriil Pinte, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune
D’ale carnavalului, adaptarea radiofonică şi regia artistică Alexandru Darie, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune
Suzana, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Cel mai bun actor în rol secundar
Bányai Kelemen Barna pentru rolul Florin din spectacolul Beznă de mină la Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”
András Hatházi pentru rolul Judecătorul Brack din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Marius Manole pentru rolul Povestitorul din spectacolul Două loturi la Teatrul Naţional Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol secundar
Enikő Györgyjakab pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul Hedda Gabler la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Ofelia Popii pentru rolul Sofia Egorovna din spectacolul Platonov la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Olga Török pentru rolul Sylvia din spectacolul Fetiţa din bolul peştelui auriu la Teatrul German de Stat Timişoara

Premiul pentru critică teatrală
Oltiţa Cîntec
Cristina Rusiecki
Octavian Saiu


Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul Uniter acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER premiul de excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale.
Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în şedinţa din data de 4.03.2013, Senatul a acordat următoarele premii:

Premiul de excelenţă: Teatrului Naţional Bucureşti pentru conceperea şi realizarea excepţională a programului Caragiale 2012

Premiul pentru întreaga activitate:

Actor: Matei Alexandru
Actriţă: Leni Pinţea-Homeag
Regizor: Alexandru Colpacci
Scenografie: Axenti Marfa
Critică şi istorie teatrală: Constantin Paiu
Premiul special pentru teatru de păpuşi şi marionete se acordă lui Liviu Berehoi
Premiul special pentru muzică de teatru se acordă domnului Tibor Cari
Premiul special pentru o viaţă dedicată poeziei autentice se acordă lui Tudor Gheorghe


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările