VIDEO Andrei Şerban a dansat „pipa păcii“ pe scena de la Iaşi, în "Indiile galante"

Publicat: 18.11.2012 20:51

Ultima actualizare: 11.08.2022 01:35

Scena incaşilor din Indiile galante, în regia lui Andrei Şerban, de la Opera Naţională din Iaşi FOTO: Paul Buciuţă

În finalul operei baroce „Indiile galante“, în ovaţiile spectatorilor, regizorul, alături de cor, balerini şi solişti, a înconjurat scena pe ritmurile celebrului rondo al lui Rameau.

O desfăşurare incredibilă de forţe: 120 de artişti implicaţi şi 700 de costume, unele mai colorate şi mai ingenioase decât altele. „Spectacolul «Indiile galante» include cinci tablouri, în cinci spaţii diferite, cu cinci schimbări de decoruri şi de costume“, spune ambiţioasa directoare Beatrice Rancea, care a inaugurat cu această premieră a lui Andrei Şerban, în weekend, noua sală a Operei Naţionale din Iaşi în clădirea Teatrului Naţional „Vasile Alecasandri“.

Opera „Indiile galante“ a compozitorului francez Jean-Philippe Rameau, care a avut premiera la Paris în 1735, include numeroase balete, culminând la sfârşit cu un rondo celebru, „calumet de la paix“ (pipa păcii). În ovaţiile publicului de la finalul spectacolului de vineri seară, regizorul Andrei Şerban a urcat pe scenă, alături de ceilaţi creatori, şi a dansat, într-o emoţie generală, aşa cum a făcut-o odinioară şi la Paris, unde a montat prima dată spectacolul, în 2003, la Opera Garnier. În afară de Paris şi de Iaşi, opera lui Rameau nu a mai fost montată în Europa, din cauza dificultăţii partiturii baroce.

"Această operă a fost o fascinantă provocare pentru toţi cei implicaţi în proiect, dat fiind că este un gen, mai rar sau apropape deloc abordat în teatrele lirice din România.Opera barocă comportă un stil aparte, ce se caracterizează prin claritatea interpretării", spune dirijorul Luminiţa Guţanu, care a pregătit corul Operei Naţionale din Iaşi.

O bijuterie arhitectonică

Noua clădire a teatrului şi a operei de la Iaşi a fost construită pe locul vechii primării, între anii 1894 şi 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi şi cel mai frumos lăcaş de gen din ţară. Planurile clădirii, care a fost în renovare timp de opt ani, aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer. Clădirea nou-renovată este o veritabilă bijuterie arhitectonică, cu plafonul pictat iniţial de Al. Goltz, în culori pastelate, cu alegorii paradisiace, cu nimfe şi îngeri, încadrate în stucatura rococo.

În această sală de vis, cu un candelabru din cristal de Veneţia, în spectacolul lui Andrei Şerban se succed furtuni pe mări albastre, travestiuri originale, quiproquo-uri surprinzătoare, graţioase zeiţe ale teatrului baroc, cutremure şi vulcani în erupţie, sălbatici din America, măşti spectaculoase şi dansuri graţioase. Scenografia este semnată de Marina Drăghici (care a făcut decorurile la Paris, adaptate la Iaşi de Carmencita Brojboiu), iar coregrafia de Bianca Li (la fel, creatoare a coregrafiei la Paris).

Ploaie de fluturi şi petale

La Iaşi, corul intră printre spectatori şi aruncă peste aceştia de la balcon cu flori naturale. Balerini şi solişti, care poartă cu ei fluturi multicolori, pictaţi în nuanţe pastelate, păşesc graţios printre spectatori.

„M-au impresionat fluturii albaştri, delicaţi şi luminoşi, ca şi împărţirea de petale de flori naturale peste oameni. Iată o imaginaţie copleşitoare, momente de un rafinamet unic, în luminile pastelate ce îmbrăcă suavitatea muzicii baroce. Andrei Şerban a adus şi lumină, şi poezie, şi delicateţe, şi rafinament – acest spectacol e o mică bijuterie, care străluceşte scânteietor, din fiecare unghi în care-l priveşti“, spune, cu ochii strălucind, un spectator.

„Nu am mai trăit de mult o asemenea emoţie. Oameni cu lacrimi în ochi, îmbrăţişându-se la final – asta e cea mai mare împlinire a «Indiilor galante»“, afirmă altcineva din public.

Dragostea fericită e departe de Europa

Hébé, zeiţa tinereţii (soprana Cristina Grigoraş), îi îndeamnă pe tinerii îndrăgostiţi să trăiască din plin sentimentul dragoste. În acelaşi timp, în distribuţia de vineri, 16 noiembrie, Bellone, zeiţa războiului (baritonul Lucian Dolhascu), le promite bărbaţilor gloria eternă realizată prin luptă. Zeul Amor, fiul lui Venus (soprana Andreea Chinez), chemat în ajutor, e inspirat de Hébé să traverseze mările pentru a duce dragostea, cu final fericit, pe alte continente, cât mai departe de Europa răvăşită de război. Astfel, un alai de zeităţi şi amoraşi pleacă în călătorie spre ţărmuri exotice şi libere de conflicte, ajungând în toate colţurile lumii.. După prolog, actele se întâmplă în jurul unui turcul generos, a incaşilor din Peru, a florilor din Persia şi a salbaticilor indieni din America de Nord. Opera are două distribuţii, fiind dirijată de Adrian Morar (Opera din Cluj-Napoca), şi, respectiv, de Gabriel Bebeşelea.

Andrei Şerban, un comis-voiajor de pe Marte

„Am regăsit şi la Iaşi acel «joie de vivre» despre care vorbeam şi în montarea de la Paris. Toţi membrii acestui colectiv s-au implicat şi au făcut tot ce le stă în putinţă ca să contribuie ca acest spectacol să fie la înălţimea celui de la Paris. Este un lucru extraordinar, pentru că ei în viaţa lor nu au lucrat aşa cum au lucrat acum“, a declarat Andrei Şerban, pentru „Adevărul“.

„E prima oară când se face operă barocă în România, este o noutate pe toate planurile. Unii dintre solişti mi-au spus că sunt un voiajor care vine de pe planeta Marte. Nu au termen de comparaţie, niciodată nu au lucrat cu atâta intensitate, cu atâta concentrare pe detaliu, într-o viteză atât de mare un spectacol extraordinar de greu. Faptul că l-au făcut este uluitor şi, comparat cu ceea ce se face în operă în România, spectacolul nostru parcă vine,într-adevăr, din altă lume“, a explicat Andrei Şerban.

"Nimeni nu s-a gândit la artişti"

„Din punct de vedere tehnic, scena nu este renovată, nu ştiu cine a făcut planul acesteia, dar scena nu este uşor utilizabilă. Sunt multe lucruri pe care aş fi vrut să le fac, dar tehnic nu a fost posibil să le fac. Sala este extraordinar de frumos renovata, dar scena este mult sub nivelul tehnic de care aş fi avut nevoie. Nimeni nu s-a gândit la artişti“, a punctat regizorul.

Citește și: Cum rezolvă Primăria Iaşi criza locurilor de parcare: pregăteşte taxarea oricărei opriri a maşinii în oraş

„În acest peisaj frământat al vieţii, în care invidia, frustrarea, resentimentul alcătuiesc regula, o opera barocă necunoscută ca Indiile galante, nu face decât să ne bucure. În primul rând muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detasată, olimpiană indiferenţă faţă de mizeriile clipei. Subiectul e dragostea, sau mai precis căutarea ei în diverse locuri exotice, pe ţărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură şi nici unul din sentimentele negative cu care ne confruntăm zilnic. Această muzică ne face să paşim senin peste toate aceste adversităţi Prin intermdiul cântecului şi al dansului, trăim cu toţii câteva clipe de lumină. Chiar cred că Rameau posedă un elixir magic.

Nu se putea găsi o ocazie mai nimerită pentru a celebra muzica şi teatrul în această simbolică sală ieşeană, splendid renovată, decât această capodoperă festivă“, a punctat Andrei Şerban, într-un laudatio despre spectacol.

Beatrice Rancea a făcut minuni la cârma operei

„Scenografa Mariana Drăghici ne-a acordat drepturile de le a prelua costumele şi decorurile. Am preluat şi coregrafia lui Blanca Li, care este extraordinară. Spectacolul nu s-a jucat în Europa în afară de Paris. Nu există o tradiţie a operei baroce în Europa. La spectacolul de la Paris au avut o orchestră care cânta numai muzică barocă - Les Arts Florissants. Acolo au avut instrumente originale, trupa de balet din spectacol nu era trupa de balet a Operei Garnier , ci era trupa a celebrei coregrafe Blanca Li. Noi am încercat să facem totul, aici, la Iaşi, cu forţe proprii şi am reuşit“, spune, fericită, Beatrice Rancea, directoarea operei din Iaşi, care a făcut minuni la cârma acestei instituţii de când a preluat managementul, în urmă cu un an, reuşind să obţină fonduri pentru Operă, în condiţiile în care s-au schimbat trei miniştri ai culturii din 2011 până acum.

"Un autor total"

Criticul Costin Popa a comentat pentru Adevărul spectacolul „Indiile galante”, care a avut premiera, la Iaşi, pe 15, 16 şi 18 noiembrie. Vineri seară, la Opera Naţională Română din Iaşi, entuziasmul general din scena finală a operei „Indiile galante” de Rameau a molipsit publicul, care a ovaţionat în picioare, sedus de producţia lui Andrei Şerban.

"Ca într-un joc de ping-pong, atmosfera din sală a rezonat pe scenă, artiştii şi chiar realizatorii au reluat dansul realizând idealul de comunicare dintre platou şi auditorium. A fost un triumf pentru echipa producătoare, pentru cântăreţii-solişti şi corişti, pentru dansatori şi instrumentişti, pentru dirijorul Gabriel Bebeşelea şi, nu în ultimul rând, pentru scena lirică ieşeană şi managerul ei, Beatrice Rancea.

Pornind de la un prolog care anunţă patru tablouri cu subiecte naive, Andrei Şerban a reuşit un monument de stilizare, esenţializare şi simbolistică, în perfectă corelare cu muzica, pe care a completat-o cu mişcare scenică debordantă, cu ironie şi umor.

Da, Andrei Şerban este total, este autorul total, dar în demersul său nu a fost singur. Trebuie amintite numele scenografei Marina Drăghici (cu soluţii ce merg până la abstract, adaptate de Carmencita Brojboiu), numele coregrafei Bianca Li (momente antrenante, de la dansul de salon până la cel modern), numele autorilor mişcării scenice, Andrei Şerban însuşi şi Nicky Wolcz. Suportul a venit şi din partea foarte tânărului dirijor Gabriel Bebeşelea, iată, dovedit un specialist al muzicii baroce, la pupitrul orchestrei teatrului, în ascendenţă de formă pe parcursul serii.

Dintre cele 15 glasuri, aleg aici pe cele ale Angelicăi Mecu Solomon şi Lăcrămioarei Maria Hrubaru-Roată, ale Andreei Chinez, Alicei Todică şi Cristinei Grigoraş, ale lui Jean-Kristof Bouton şi, bineînţeles, al Rodicăi Vică, oaspete bucureştean. Dar toţi s-au dovedit a fi actori-cântăreţi de primă mână. Un alt merit al lui Andrei Şerban! Pornită de la Paris, producţia cu „Indiile galante” a ajuns la Iaşi. O aşteptăm la Bucureşti, în turneu". (critic muzical Costin Popa)

Distribuţia de vineri, 16 noiembrie

Prologue

Hebe – Cristina Grigoraş

Bellone – LucianN Dolhascu

L`amour– Andreea Chinez

Citește și: Spitalul de Copii, renovat cu bani de la US Army

Les incas du Perou

Huascar – Octavian Dumitru

Phani – Alice Todică

Don Carlos – Alexandru Savin

Le turc genereux

Osman – Daniel Mateianu Teianu