Sex, drugs &rock and roll

Invitat fiind la o microstagiune organizată de Compania „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, nu puteam rata ocazia de a vedea un spectacol oferit de Universitatea de Arte din localitate. Cu atât mai mult cu montarea respectivă era/este, într-un anume fel, asumată şi de Naţional, ca parte a programului Fabula Mundi în care Teatrul este partener.

Spectacolul se cheamă Ca un fum, ca o părere, se serveşte drept suport textual de o piesă scrisă de Jan Friederich, e jucat, cu o excepţie, de studenţi din anul al II lea Master şi a fost regizat de Gavril Cadariu.

Partea proastă e că spectacolul respectiv nu are sau nu avea, la ora la care l-am văzut eu, nici urmă de caiet-program. Ceea ce nu mi se pare tocmai firesc câtă vreme Facultatea de Teatru în limba română a UAT, ca şi cea în limba maghiară, de altfel, are şi o secţie de Teatrologie. Drept pentru care un student ori o studentă de acolo ar fi putut fi invitat(ă) să redacteze un asemenea caiet, multiplicat în funcţie de posibilităţile financiare ale şcolii. Cert e că, de abia a doua sau a treia zi după ce am văzut spectacolul, am primit pe mail distribuţia. Lucru deloc bun. Am urmărit reprezentaţia, cum s-ar zice, „în orb”, de abia apoi încercând să leg numele interpreţilor de cele ale personajelor încredinţate.

Pe cont propriu am încercat să aflu şi câte ceva despre piesă şi despre autorul ei. Sper să nu greşesc prea tare, trag, aşadar, nădejde că domnul Google nu mi-a făcut cine ştie ce boacănă, drept pentru care, bazându-mă pe informaţiile oferite de el, afirm şi eu că Jan Friedrich este un om foarte tânăr. Chiar foarte tânăr. E născut în 1992, se află, aşadar, la primii paşi în cariera de dramaturg. Fapt care se vede în felul încă ezitant în care conduce acţiunea şi în modul abrupt în care pare a se termina piesa. Aceasta dacă finalul spectacolului, aşa cum l-a gândit regizorul său, profesorul Gavril Cadariu, pe care îl ştiu a fi în general respectuos cu textul dramatic, urmează voinţa dramaturgului.

Jan Friederich scrie o piesă despre generaţia sa. Despre zbaterile şi incertitudinile ei. Ca un fum, ca o părere îşi concentrează acţiunea într-o singură seară, e un fel de mai degrabă „ultima zi a adolescenţei”, e drept, o adolescenţă prelungită, decât de „ultimă zi a tinereţii”. O seară în care jocul de-a sexul şi drogul, nu ştiu dacă şi de-a rock and roll-ul, ajung la final.

Despre ce e vorba, de fapt în Ca un fum, ca om părere? Despre câţiva băieţi şi fete plecaţi cu corturile undeva departe de marele oraş. Unii dintre ei au incertitudini legate de identitatea sexuală (Butte), alţii ştiu deja că sunt gay (Leon), o a treia categorie e reprezentată de băieţii frumoşi, cu succes garantat la fete (Fish), în vreme ce Hektor e revoltatul de profesie. Fetele sunt şi ele de tipologii diferite. De la Mia, interiorizată, maturizată rapid în clipa în care află că e însărcinată, la aventuroasele, băieţoasele Merle şi Jette. Numai că, fără doar şi poate, nimeni, nici unul dintre protagonişti nu va mai fi la fel după ce noaptea cu pricina, o mini-noapte a Walpurgiei, se va sfârşi. Lucru evidenţiat  limpede de regia spectacolului, de felul în care Gavril Cadariu le-a indicat tinerilor actori să îşi dozeze elanurile, avânturile şi energiile. Unii o fac mai bine, alţii mai puţin, unii nu prea ştiu să frazeze, nepărând tocmai prieteni cu semnele de punctuaţie şi echivalările lor în rostire, alţii au probleme atunci când vine timpul să joace în forţă şi să îşi dozeze în consecinţă glasurile. Deocamdată, eu mizez  doar pe doi dintre interpreţi în care văd actori deja formaţi. Şi anume pe Loredana Dascălu (Mia) şi pe Vali V. Popescu. Cei doi au personalitate, ştiu ce înseamnă relaţie, joacă interiorizat, dozează adecvat exploziile şi deruta eroilor ce le-au fost încredinţaţi. Mai presus de toate au prezenţă scenică.

Sper ca viitorul şi profesorii din UAT să  sporească numărul absolvenţilor asemenea lor..    

Universitatea de Arte din Târgu Mureş- CA UN FUM, CA O PĂRERE de Jan Friedrich; Traducerea: Mircea Sorin Rusu; Regia: Gavril Cadariu; Cu: Loredana Dascălu, Alex Hâncu, Ioana Hogman, Ştefan Mura, Robert Oprea, Vali V. Popescu, Loredana Râpea; Data reprezentaţiei: 27 noiembrie 2015