S-a stins fala falnicei Veneţii....

Recitalul Eminescu programat on line de Teatrul Naţional din Bucureşti de Ziua Culturii Naţionale a trecut din păcate neobservat. Cine a avut curiozitatea să revadă această pagină antologică a artei rostirii scenice a avut însă, nu doar marea bucurie de a-i reîntâlni pe unii dintre cei mai străluciţi actori şi recitatori din această ţară, ci şi satisfacţia unei trăiri intelectuale potrivită cu anvergura poetului.
Nu mi-a placut Caramitru inca de la centenarul comemorarii Mariei Sale, domnul Eminescu cand a recitat Luceafarul ca pe mitraliera. Ii pretuiesc pe doamna Valeria, pe domnul Ovidiu, vii amandoi pentru ca ce fac ei nu are moarte legate de disparitia fizica. Caramitru este un actor tern chiar si in Stefan Luchian si asta e o bariera. Avem voci mari pentru a citi din domnul Eminescu, de la George Constantin si pana la Florian Pittis, de aceea nu am nici un sentiment de vinovatie ca nu m-am uitat la Caramitru. Voi insa ati publicat pe 15 linkul pentru evenimentul asta? Cam nu.
„S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” Viața!
Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rosteşte lin în clipe cadenţate „Nu-nvie morţii – e-n zadar, copile”... bravo, Kovidule!... ne-ai scapat de tzigani, de rumini si de hoardele de turisti hamesiti...!
Comentariu neaprobat.