Regizorul David Esrig, la moartea lui Marin Moraru: „Cum să devii un actor mare, dacă nu faci sacrificii? Actori ca Marinuş sau Dinică nu se cruţau deloc“ FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
1965 - Trolius şi Cresida de William Shakespeare, regia David Esrig - Dem Rădulescu (Aiax), Marin Moraru (Patrocle)   FOTOGRAHII: Arhiva Teatrului de Comedie
1965 - Trolius şi Cresida de William Shakespeare, regia David Esrig - Dem Rădulescu (Aiax), Marin Moraru (Patrocle)   FOTOGRAHII: Arhiva Teatrului de Comedie

Marin Moraru, care a murit duminică, a avut o relaţie deosebită cu regizorul David Esrig, dar şi cu actorii Radu Beligan şi Gheorghe Dinică. Ei au lucrat împreună, când a fost înfiinţat Teatrul de Comedie. „Dincolo de marile roluri de pe scenă, rămân şi marile prietenii“, a declarat regizorul David Esrig. „Am lansat în acea perioadă un dicton: Dacă tot ne plătesc prost, hai să muncim bine!“, a povestit David Esrig.

Regizorul David Esrig a montat în perioada comunistă spectacole de neuitat:  "Umbra" de Evgheni Schwartz (1963, Teatrul de Comedie), "Capul de răţoi" de Gheorghe Ciprian (1966, Teatrul de Comedie) sau "Nepotul lui Rameau| de Denis Diderot (1968, Teatrul "Bulandra").

David Esrig s-a impus în străinătate încă din 1965 cu spectacolul Troilus şi Cresida, după ce obţinea, la Paris, Marele Premiu al Teatrului Naţiunilor, ex aequo cu Zeffirelli, iar un an mai tîrziu, la Belgrad, la un alt festival, împărţea marele premiu cu Jerzy Grotowski. Spectacolele Aşteptîndu-l pe Godot de Samuel Beckett şi Furtuna de William Shakespeare îi erau interzise în România, fapt ce l-a determinat pe David Esrig să plece din ţară în 1973. A rămas însă unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Marinuş Moraru, aşa cum îl alintau prietenii pe marele dispărut.

"Întâlnirea mea cu Marinuş o datorez lui Gigi Dinică, pe care îl adusesem deja la Teatrul de Comedie şi care după rolurile lucrate împreuna m-a conjurat să incerc să-l aduc neaparat in noul Teatru condus de entuziasmul, farmecul şi abilitatea socială a lui Radu Beligan pe prietenul şi colegul lui de studii de la clasa Dinei Cocea ... pe numele sau Marin Moraru! Mi-a reuşit! Şi a avut dreptate!

Marin Moraru, alături de Gheorghe Dinica, mi-au îngăduit să cladesc pe scena imaginea acelui teatru pentru care, probabil, m-am născut. Gigi Dinica ne-a părăsit, îl urmează Marin Moraru. Rămas singur le urez din suflet amândurora să le fie ţărâna uşoară, iar celor în viaţă, le urez şansa de a nu îi uita! Ei au dat teatrului românesc o înţelegere neobişnuit de vie şi spirituală pentru tot ce e omenesc, o forţă poetică neobişnuită,de valoare universală.

Sutele de spectacole în ţară ca şi cele jucate de la Moscova până la Paris o confirmă", a declarat David Esrig, la moartea lui Marin Moraru.

marin moraru fotocredit

FOTO: 1966 - Capul de răţoi de George Ciprian, regia David Esrig - Marin Moraru, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinica, Radu Beligan, Mihai Paladescu

"Au muncit ca nebunii"

"Cum să devii un actor mare, dacă nu faci sacrificii? Nu pot să uit că pe Gigi Dinică şi pe Marin Moraru i-am scos din spectacolul Pigulete plus cinci fete (n.r. 1961, Teatrul Mic), ei au venit după mine, la Teatrul de Comedie, şi au muncit ca nebunii. Făceam în acea vreme aranjamente cu portarii, i-am dat unuia vreo 20 de lei să ne lase noaptea în teatru.

Îl sunam pe Marinuş, în miez de noapte: "Eşti somnoros?", "Nu, nu sînt!". Şi veneam împreună, cu Gigi şi cu alţii din echipă, să lucrăm şi noaptea. Însă aceşti actori nu se cruţau deloc.
Am lansat în acea perioadă un dicton: "Dacă tot ne plătesc prost, hai să muncim bine!".

Toţi aveam lefuri mici, dar, cît am repetat, nimeni nu a făcut nici film, nici televiziune, dedicându-se spectacolului trup şi suflet. Mi-amintesc că Dinică mi-a zis la un moment dat: "Andrei Blaier vrea să mă distribuie într-un film, dar nu pot să mă duc pentru că lucrăm la Furtuna".

Asta era atitudinea, deşi Gigi nu avea încă bani atunci să-şi închirieze o locuinţă, în pofida succesului cu spectacolul Umbra (n.r. 1963, Teatrul de Comedie). Pe actorii mari nu i-am cunoscut cu ifose, acum însă întîlnesc mulţi actori mediocri, dar plini de ifose. Păcat de ei! Nu sunt abilitat să fac revoluţii morale, rămân însă la convingerile mele. Cred cu adevărat în fanatismul în teatru, iar primul pas spre un fanatism artistic este depăşirea comodităţii. Teatrul existenţial, pe care-l practic, se face însă cu o dăruire totală, de sută la sută",a  declarat David Esrig, într-un interviu, pentru Adevărul.

image

1965 - Trolius şi Cresida de William Shakespeare, regia David Esrig - Mircea Albulescu (Achile), Dem Rădulescu (Aiax), (Marin Moraru (Patrocle)

 Cei care l-au iubit şi admirat îi pot aduce lui Marin Moraru un ultim omagiu începând din seara zilei de marţi, 23 august,  la biserica  Sfântul Gheorghe  şi miercuri, 24 august, între orele 10 – 13, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional. Înmormântarea va avea loc la cimitirul Bellu.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite