„Regina Mamă“, Olga Tudorache, şi-a luat adio de la noi. Portretul unei mari  doamne a teatrului românesc VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai mulţi colegi de breaslă îşi amintesc episoase memorabile din viaţa artistei, care s-a stins în noaptea de marţi spre miercuri, la vârstă de 88 de ani, la spitalul Elias. Marea actriţă era internată de câteva zile, la secţia de terapie intensivă.

Anunţul morţii Olgăi Tudorache a fost făcut miercuri dimineaţă de medicul Monica Pop, într-o postare pe Facebook. Poveştile celor care au cunoscut-o îndeaproape, dar  şi faptul că şi-a ţinut viaţa personală departe de ochii presei, confirmă discreţia şi farmecul care o caracterizau pe „marea doamnă a teatrului românesc”, după cum era numită actriţa.

Actriţa va fi înmormântată sâmbătă, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, ceremonia funerară fiind programată la biserica Kreţulescu, la ora 11.30, informează News.ro. De asemenea, spectatorii îi pot aduce un ultim omagiu vineri, între 10.00 şi 14.00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB), a informat instituţia teatrală.

„Am vrut să fiu pedagog“

Începând cu anul 1976, a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, catedra de actorie, din 1990, devenind profesor. Până la pensionarea din 1997, a avut şase promoţii de actori. Atât în calitate de student, cât şi în cea de profesor, pentru Olga Tudorache, extrem de importantă pentru evoluţie, a fost disciplina, una similară cu cea a soldatului care, în clipa în care s-a bătut gongul, indifferent de cum se simte, trebuie să se prezinte, să se execute, în mod exemplar.

„Am vrut să fiu pedagog şi am vrut bine. Există momente de mare satisfacţie, momentele în care te cruceşti ce poate să facă un copil care a înţeles bine ce i-ai cerut”, declara actriţa Olga Tudorache, citată de ziarul Metropolis.  

Printre primii săi studenţi se numără Rodica Negrea, Adriana Şchiopu, Doru Ana, Radu Duda, Marina Procopie, Bogdan Gheorghiu, Carmen Tănase sau Florin Călinescu.  Cu privire la discipolii Olgăi Tudorache, actriţele Marcela Oprişor şi Natalia Călin, invitate la Adevărul Live pentru a vorbi despre spectacolele din cadrul Festivalului Naţional de Teatru, au punctat, printre altele, cât de dificil trebuie să le fie acestora în astfel de clipe.

image
„Patru ani să stai cu un profesor, să te iubească un profesor. Privilegiu e puţin spus”, a spus Natalia Călin, referindu-se la relaţia dintre Olga Tudorache şi studenţii acesteia.

Deşi Oprişor şi Călin nu au fost studentele actriţei, fiind la clase paralele, acestea au fost atinse de „Regina mamă”, o altă titulatură pin care aceasta este definită, după piesa cu acelaşi nume, care i-a adus premiul Uniunii Teatrale din România pentru cea mai bună actriţă.

Natalia Călin a povestit cum, la finalul unui spectacol, Olga Tudorache a venit la ea şi a pupat-o pe frunte: „atât am vrut să îţi spun”, i-a zis actriţa.

Mirela Oprişor a povestit că aceasta era o femeie plină de viaţă, veselă, dar „de care îţi era frică atunci când trecea pe culoare”. Impunea un asemenea respect, încât îţi era ruşine să dai şi bună ziua.

„ Parcă n-aveai dreptul să-i spui unei regine  <<bună ziua>>. Cam aşa era ceea ce degaja dumneaei”, a mai spus Oprişor.

„Sunt şi eu aici”

La un moment dat, în anul doi, după un examen, Mirela Oprişor şi colegii săi erau emoţionaţi. Deliberările se prelungiseră, notele încă nu se dăduseră şi ei aşteptau deja de patru-cinci ore. Mai multe fete s-au dus la toaletă, unde stăteau în şir şi se plângeau.

mirela oprisor foto sever gheorghe
„ Şi ne ziceam: <<băi, dar cât ne mai ţin ăştia, nu se poate aşa ceva... dacă iau patru... dacă ne dau afară>>”, îşi aminteşte Oprişor (foto: dreapta).

Vocile s-au oprit, când, din toaletă, s-a auzit vocea Olgăi Tudorache: „Drăguţă, sunt şi eu aici”.  

„Era adorabilă. Soţul meu, Mimi Brănescu, are poveşti cu dumneai, fabuloase, dar nu-mi permit eu să le povestesc”, a adăugat Mirela Oprişor.

Olga Tudorache şi liftul de la Institut

Natalia Călin şi-a amintit o întâmplare cu „regina mamă” şi liftul din Institut, celebru pentru cei care au făcut şcoala de actorie, un lift din sticlă prin care se vedea tot. La un moment dat, şi-a adus aminte actriţa, s-a dat o directivă prin care studenţilor le era interzis să mai meagă cu liftul, acesta putând fi folosit numai de profesori.  Cunoscând orarul, studenţii ştiau că la anumite ore, când profesorii nu aveau cursuri, puteau încălca regula fără să fie prinşi

natalia calin Foto sever gheorghe
„Noi stăteam la fumoar şi mergea liftul în sus, în jos, plin de studenţi, şi auzim, coborând pe cineva cu un baston pe scări. Noi eram la doi, cineva cobora de la trei. Liftul urca şi cobora într-o veselie...”, a spus Natalia Călin (foto: dreapta).

De pe scări şi-a făcut aparţia Olga Tudorache, clipă în care toţi s-au blocat, atât cei de la fumoar, cât şi cei din lift care se blocase, „că aşa e în viaţă”, după cum a spus Călin. Profesoara a trecut, i-a  văzut pe „îngheţaţii din lift”, iar aceasta a trecut tacticos pe lângă lift, la rampa următoare. Toţi se gândeau la ce vor păţi a doua zi din cauza acestui incident. Însă „regina mamă” s-a comportat ca atare, tratând situaţia cu umor.

„După trei trepte, o ia înapoi, deşi era greu pentru dumneaei, se uită în lift şi le zice: <<Mai trec eu mâine>>”, a povestit actriţa Natalia Călin.

Mesaje de rămas-bun

Foşti studenţi ai celebrei actriţe au postat pe Facebook, mesaje în care şi-au exprimat regretul pentru dispariţia celei care i-a învăţat meserie nobilă a teatrului. Printre aceştia s-au numărat şi Florin Călinescu şi Carmen Tănase.

„Români, a murit Olga Tudorache. O actriţă cât pământul ăsta! Profesoara mea, mama mea!”, a scris Florin Călinescu, postând la scurt timp şi un video cu o pictură  înfăţişând-o pe actriţă, şi cu o lumânare, descrierea pentru această postare fiind „noapte bună, Olga”.

poză Olga Tudorache (facebook

Carmen Tănase a postat o poză (foto: dreapta) cu mâna sa ţinând-o pe cea a celei care i-a fost profesoară, scriind „Acum e liniste,Regina mea mamă! Va multumesc pentru tot!”.  Şi alte figuri de seamă din lumea teatrului românesc o jelesc pe actriţă, printre care şi profesorul şi regizorul de teatru Bács Miklós care a postat o fotografie cu aceasta, scriind: „How fragile we are.... Zbor lin, Doamna Olga”, trecând şi link-ul melodiei lui Sting, „Fragile”.

„Doamna Olga Tudorache şi-a luat nemurirea în braţe şi a plecat, lăsând în urma ei tăcere. Norocoşi am fost toţi cei care am ajuns (mai devreme sau mai târziu) la spectacolul ce i-a fost viaţă. Mulţumim“, a scris actriţa  Natalie Ester.

La rândul eu, Maia Morgenstern i-a adus un pios omagiu doamnei Olga Tudorache. „Sincere condoleanţe şi veşnică recunoştinţă celor ce-au fost alături de dansa până în ultima clipa, cu infinită dragoste şi devotament. Fie memoria ei binecuvântată“, a spus actriţa.

Fanny Ardant şi datoria filmului românesc

Regizorul Tudor Giurgiu a postat, de asemenea, un mesaj dedicat „marii doamne a teatrului românesc”, povestind un episod emoţionant din noiembrie 2009, în care s-a simţit „ca o muscă enervantă”. După premiera filmului „Cenuşă şi sânge”, actriţa franceză Fanny Ardant, debutantă pe atunci, în regia de film, a cerut să o vadă pe Olga. Giurgiu a vorbit cu aceasta şi au stabilit să se vadă la restaurantul „Vatra” de lângă Cişmigiu. A stat o oră la masă ascultându-le. Nu îl lăsa inima să plece, gândindu-se că poate vor avea nevoie de el.  

image
„Două mari actriţe vorbeau <<ca fetele>>, între două ciorbe, despre viaţă, dragoste, bărbaţi, familie. Doamna Olga nu pricepea de ce o mai ţine Dumnezeu în viaţă. Credea că e pedeapsa cea mai mare pe care o putea primi. Toţi cei dragi ai ei s-au dus, fie au murit, fie sunt departe. Rămăsese singură. Fanny îi vorbea despre iubire, despre faptul ca nu suntem singuri. Despre dragostea care învinge. Încerca să o convingă să nu renunţe să creadă în iubire. Îmi pare bine că am fost o muscă. M-am comportat frumos, n-am deranjat. Am lăcrimat puţin, dar nu s-a vazut, m-am dus la chelner sa cer nota. A fost una din cele mai frumoase ore din viaţa mea.”, a scris Tudor Giurgiu.

De asemenea, regizorul a adăugat şi un fragment din „Cenuşă şi sânge”, adăugând că este „un moment de mare fineţe al unei actriţe căreia, din păcate, filmul românesc i-a cam rămas dator”.

Regina discreţiei

Regretata artistă şi-a ferit întreaga viaţă de ochii curioşi ai presei, dar şi de fani. Nu se ştiu multe despre viaţa acestei uriaşe actriţe dincolo de scenă.  În 1960, s-a căsătorit cu actorul Cristea Avram, cu care a avut un băiat. Actorul a părăsit-o şase ani mai târziu, pentru actriţa franceză Marina Vlady, pe care o cunoscuse când a venit în România pentru filmările la „Steaua fără nume” (1966). Totuşi, idila celor doi nu a ţinut, Avram fiind părăsit la rândul său.

image

De pe urma acestei căsători, Olga Tudorache a rămas însă cu „cel mai mare succes al ei”, fiul ei, după cum declara într-un interviu acordat ziarului Formula As, în 2000. Cel mai mare succes din viaţa mea, cel mai bun lucru pe care l-am făcut în viaţa mea. este băiatul meu, pe care l-am avut cu actorul Cristea Avram. Şi aici am avut noroc. Eu nici n-am ştiut când a trecut prin şcoală şi el a fost mereu şef de promoţie. Sunt minunaţi amândoi, şi el, şi nepotul meu, fiul lui, care a împlinit acum trei ani. Succesele cele mai mari le-am avut în viaţă, nu pe scenă”, spunea Olga Tudorache. Acorda rar interviuri, iar atitudinea sa, care trecea drept rece sau inaccesibilă, se trăgea de fapt din timiditatea actriţei, după cum a recunoscut chiar ea.

image
„Nu sunt o stâncă ce nu poate fi clintită, rece, lucidă, cum par. Nenorocirea este că nu sunt cum par şi că foarte repede omul îşi dă seama de asta. Aspectul exterior mi se trage, cred, din faptul că am fost şi am rămas o mare timidă. De aici, felul meu de a mă purta faţă de interlocutor, de aici senzaţia de inaccesibil”, spunea Olga Tudorache, citată de Ziarul Metropolis.

 

„Tinerii nu ştiu cine e Olga Tudorache“

Actriţa Mirela Oprişor a avut ocazia să vadă şi cât de sensibilă e. Aceasta şi-a aminit cum, pe când era în anul patru, când Olga Tudorache tocmai primise Premiul Uniter, s-a hotărât, împreună cu mai mulţi colegi din clasă, să pună bani pentru a-i cumpăra un coş cu flori. Gestul a emoţionat-o profund pe actriţă.

„N-am realizat că o regină se poate emoţiona atât de tare. Se abţinea, că nu îi plăcea să arate că e emotivă. O reacţie foarte frumoasă a avut faţă de noi, Dumnezeu s-o odihnească... Da, am avut o regină şi suntem trişti, dar trebuie să ne şi bucurăm că am avut acest privilegiu”, a mai spus Oprişor.
image

Cu gândul la doamna teatrului românesc, actriţa invitată la Adevărul Live a lansat şi un apel în care a vorbit despre necesitatea ca oamenii să ştie cine este „regina mamă”, considerând că televiziunile au datoria de a educa publicul tânăr să afle cine a fost „această doamnă a teatrului românesc”. În acest sens, actriţa a povestit o scenă de la teatrul Odeon când ea şi Olga Tudorache erau spectatoare la o premieră. La un moment dat, au venit doi tineri care, „cu atâta nonşalanţă”, i-au spus că s-a aşezat pe unul dintre locurile lor.  

„Mie mi s-au înmuiat picioarele. „Măi, e doamna Olga”, le-am spus. „Da, dar eu aveam loc aici”, au spus ei. Nici nu ştiau cine este. Ne-am ridicat...Nu ştiu cum s-a simţit dumneaei, dar nu cred că te simţi bine”, a conchis Oprişor.

 

Marius Manole: „Oameni buni, am cam luat-o razna“

În urmă cu câţiva ani, actorul Marius Manole scria pe blogul său: „Am aflat cu tristete ca aseară, la Teatrul National, la spectacolul „Noiembrie” în care joacă Olga Tudorache, în sală nu au fost decât o suta de persoane. De altfel, şi eu, când am fost în sală, la  „Regina Mamă ”, nu erau decât 150 de oameni. Un spectacol pe care eu l-am văzut de patru ori şi în care doamna Olga Tudorache este excepţională. Sincer, nu înţeleg... cum?... Am întrebat şi eu pe alţii ...De ce? Mi s-a răspuns sec ...<<Olga Tudorache nu e un nume>> Nu e un nume?? Bine si atunci cine e un nume?  Cei care apar la televizor... Oameni buni, am cam luat-o razna. Haideţi să ne oprim puţin şi să vedem care sunt adevăratele valori, altfel riscăm să nu fie bine. Refuz să cred că valoarea o dă numai ratingul şi că notorietate poti căpăta doar apărând la televizor“, a subliniat Marius Manole.

image
„Haideţi să nu aşteptăm să mai plece un artist, ca mai apoi să-l ridicăm în slăvi şi să ne tânguim pe la televizor ce mare valoare naţională am pierdut. Ştim cu toţii că ne stă în fire să facem asta ... E cam penibil. Mi se pare strigător la cer ca Olga Tudorache să joace cu sala goală. Numai dacă ar veni studenţii (marea majoritate oricum nu cred că au auzit de ea) şi tot s-ar umple sala.  Ne mirăm că lumea a devenit nesimţită, arogantă, lipsită de repere.... De ce?  Dacă noi stăm în faţa televizorului şi ne lăsăm imbecilizaţi de tâmpeniile pe care ei ni le bagă pe gat...”, scria actorul.

Sala Mare de la Metropolis devine Sala Olga Tudorache

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, a declarat pentru Agerpres, că actriţa a urcat ultima dată pe scenă la Teatrul Metropolis, când a jucat în „Peşte cu mazăre”. De asemenea, acesta a luat decizia ca Sala Mare a teatrului să fie numită „Sala Olga Tudorache”, în onoarea marii actriţe.

Voi face asta cât de curând, nu ştiu să spun cu exactitate când, fiindcă în momentul acesta încerc să mă dezmeticesc şi eu după informaţia asta, dar omagierea domniei sale va fi cât de curând”, a precizat mai George Ivaşcu pentru agenţia de presă„

„Olga Tudorache a fost una dintre actriţele care avea o asemenea încărcătură încât tăcerea ei vorbea şi, din păcate, astăzi, tăcerea ei este gravă, e dură, e tristă”, a spus, pentru Agerpres, George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis.  
image

A interpretat peste 70 de personaje în teatru

Olga Tudorache a fost dedicată teatrului trup şi suflet, interpretând de-a lungul anilor, peste 70 de personaje de teatru, prin care: Maşa din „Cadavrul viu“ de Lev Tolstoi, Antigona din piesa lui Sofocle, Cleopatra, din „Antoniu şi Cleopatra“, Regina din „Vulpile“ de Lillian Hellman, Ducesa de Gloucester din „Richard al II-lea“, „Elena Domnişor din „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară“, Beatrice, din „Efectul razelor gamma asupra anemonelor“ de Paul Zindel,.   

A jucat şi în filme: ''Tudor'' (1962), ''Răzbunarea haiducilor'' (1968), ''Bietul Ioanide'' (1979), ''Vreau să ştiu de ce am aripi'' (1983), ''Domnişoara Aurica'' (1986), ''Tusea şi junghiul'' (1990), ''Doi haiduci şi o crâşmăriţă'' (1992), ''O vară de neuitat'' (1993), ''Faraon'' (2004), „Cenuşă şi sânge” (2009).

Dintre premiile şi distincţiile primite amintim: Premiul I pentru interpretare la Festivalul Naţional de Teatru (1969), Premiul revistei Săptămâna pentru 25 de ani de activitate teatrală (1979), Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Braşov (1986), Premiul special al juriului la Gala dramaturgiei româneşti actuale (Timişoara, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporană (Braşov, decembrie 1997), Premiul Fundaţiei Tofan pentru Cea mai importantă personalitate teatrală a anului 1997 (decembrie 1997), Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedintele României (2000), Titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti (2001), ''Vârsta de Aur — Premiul special'', distincţie a Ministerului Culturii şi Cultelor (2001), Trofeul Festivalului Naţional de Teatru ''I.L.Caragiale'' (2004).

A primit Premiul Criticii pentru Cea mai bună actriţă a anului 1997, acordat de secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) — Fundaţia Teatrul XXI (februarie 1998), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Premiilor UNITER (martie 1999), Diploma de popularitate (Gala Premiilor UNITER, 2002). În 2009, a primit din nou Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite