Moartea regizorului Lucian Pintilie a îndoliat lumea culturală românească. Tudor Giurgiu: „Era mândru şi viclean. Necruţător cu proştii, adorabil la bârfă”

Regizorul Lucian Pintilie a murit miercuri, la ora 21.00, la spitalul Elias din Capitală. Vestea a îndoliat mai multe personalităţi ale culturii române care au vorbit despre ce a însemnat regizorul pentru ei şi pentru arta cinematografică şi teatrală.

Lucian Pintilie a inspirat generaţii de actori şi regizori care l-au respectat şi admirat pentru viziunea sa diferită şi plină de curaj, pentru felul în care ştia să lucreze cu actorii şi pentru dedicarea sa în tot ceea ce făcea. 

Odată cu dispariţia regizorului, cultura română este în doliu, după cum a scris actriţa Oana Pellea pe pagina sa de Facebook. 

„Domnule Lucian Pintilie...ce privilegiu pentru noi că v-am avut şi că ne-am putut bucura de geniul dumneavoastră. Mulţumim!”, a mai scris Oana Pellea.

Un om la răscruce

„Lucian Pintilie nu voia să fie iubit, ci admirat. Admirat pentru spectacole şi respectat pentu filme”, a declarat, pentru „Adevărul”, criticul de artă George Banu.  Când a înţeles acest lucru, Banu s-a resemnat doar la relaţia cu artistul. 

„Recent mi-am regăsit o cronică veche la Livada sa de la teatrul Bulandra, scrisă cu o emoţie unică pentru că era primul Cehov pe care-l iubeam, apoi l-am redescoperit în primul său mare spectacol parizian, „Pescăruşul”. Cehov i-a fost partenerul privilegiat graţie căruia, în lume, s-a împlinit. Pentru că el a fost, asemeni dramaturgului rus, un om la răscruce de vremuri şi de arte. Dincolo de scenă şi ecran, îi recitesc azi-dimineaţă textele ce-i atestă vocaţia literară. El a scris ca nimeni altul. Despre teatru şi …politică! Pintilie a crezut în artă, nu în oameni”, a mai spus George Banu. 

Actriţa Maia Morgenstern, cea care a jucat-o pe Nela în filmul „Balanţa”, a declarat pentru Digi 24, că în estetica lui Pintilie, în felul în care lucrează cu actorii, „există dimensiunea libertăţii individuale, o libertate profundă, asumată, a riscului de a înota împotriva curentului. Domnul Pintilie, la <<Balanţa>> lucra cu cronometrul, avea nevoie de o avalanşă a vorbelor, cuvintelor, stărilor, gesturilor, gândurilor. În 32 de secunde”. 

O experienţă extraordinară lucrând cu el

Lucian Pintilie îl considera pe actorul Victor Rebengiuc, fratele lui, cel mai mare actor cu care a lucrat vreodată, iar, la rândul său, actorul este recunoscător că a făcut parte din generaţia care a avut şansa de a lucra cu regizori de talia lui Pintilie. În 2017, la evenimentul de lansare a noi ediţii a autobiografiei regizorului, „Bricabrac”, acesta povestea că nu a întâlnit niciun coleg de breaslă  care să se declare dezamăgit de regizor sau care să spună că nu ar mai vrea să lucreze cu el niciodată, pentru că toţi au fost cuceriţi de farmecul şi genialitatea lui.

„Întotdeauna am câştigat o experienţă extraordinară lucrând cu el, pentru că am făcut un rol care era diferit de tot ce făcusem până atunci. Fiecare rol pe care l-am făcut cu el erau roluri diferite de ce făcusem până atunci. Era vorba de nişte experienţe noi în ce mă priveşte şi asta atrage un actor, faptul că are de făcut ceva nou, nu se cantonează în nişte norme...faptul că mi se ofereau nişte personaje care erau diferite de ce făcusem până atunci asta mă mobiliza, mă excita foarte mult”, a declarat actorul pentru postul de televiziune. 

„Reconstituirea”, cel mai bun film românesc dintotdeauna 

Radu Afrim a scris pe Facebook despre iubirea necondiţionată pe care i-a purtat-o regizorului şi filmelor acestuia. Pintilie, prezent adesea la spectacolele sale în Festivalul Naţional de Teatru (FNT), a fost singurul om faţă de care şi-a cerut scuze că a făcut un alt spectacol de trei ore. 

„Lucian Pintilie...a făcut cel mai bun film românesc dintotdeauna . Reconstituirea. L’am iubit necondiţionat. pe el şi filmele lui. cea mai mare bucurie era când îl vedeam venind la spectacolele mele în FNT. Şi asta mulţi ani la rând . După „Omul pern㔑 mi-a scris un email care m-a facut fericit cât pentru o viaţă. Ştiam că n-am cum să-i întorc această fericire. Mi-a trimis casete cu filmele lui pe care nu le văzusem . Ar fi vrut să joc un ofiţer într-unul din ultimele lui filme. L-am convins că nu se face să joc tocmai eu care am fost un soldat atât de prost în armată. În ultimii ani îi era din ce în ce mai greu să vină şi cu toate astea venea. însoţit şi cu batista în mână. Era singurul om din sală de la care îmi ceream scuze că am făcut din nou un spectacol de trei ore. Singurul.”

Pentru Cristi Puiu, întâlnirea cu Pintilie a fost foarte importantă. Când a văzut „Reconstituirea”, în viaţa lui a apărut un autor. „Dar filmele lui Pintilie, odată ce le-am descoperit, mi-au dispărut şi o parte din complexe”.  „Sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus deschide cerurile pentru spiritele înalte. În ziua prăznuirii eroilor neamului, pleacă pe drum cu lumină Lucian Pintilie. Artist care a revoluţionat arta teatrală şi filmul, românesc şi european, ne lasă moştenire vocaţia construcţiei şi a marii calităţi, să fim vrednici să-i continuăm opera. Drum cu Lumină, Maestre!”, a spus Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, despre regizor. 

Necruţător cu proştii, adorabil la bârfă

Tudor Giurgiu a scris că Pintilie a fost singurul om căruia i-a dat 10 luni din viaţă econdiţionat şi cel de la care a învăţat să se zbată, să lupte ca un câine. 

„Am învăţat să îmi ascund fragilitatea şi neştiinţa. Cum să maschez faptul că nu am soluţii. Sau că am o zi proastă. Am stat împreuna în abataj, sub pământ, auzind cum se sfarmă chestii prin văgăuni, filosofând despre inevitabilul posibil sfârşit. L-am văzut jubilând, cu mâna pe cronometru, la dubla 17 spunând că, în fine, totul începe să fie bine, actorii jucând toată acţiunea în exact acelaşi timp precum la dubla 15 sau 16. Am de la el o colecţie de vorbe de duh care o sa mă urmarească toata viaţa - de la “când ai de vorbit cu o masă de figuranţi, foloseste din când în când neologisme!” până la <<Orice încercare de a uşura o situaţie e un pas spre o catastrofă iminentă>>. Citeam împreună  scenariul a <n-a>> oară  şi spunea despre sine că nimeni nu îl întrece la paranteze. Era mândru şi viclean. Necruţător cu proştii, adorabil la bârfă. Când vorbea acasă cu doamna Clody, dictatorul de pe platou se transforma într-un june prim care are grijă de un glob de cristal. Vorbeam aseară cu Mihai Chirilov că, probabil, la TIFF nu vom face nicio proiecţie-omagiu. I-ar fi displăcut profund. Vom bea o votcă împreună şi ne vom imagina că e şi el acolo. Sau că e prea târziu”, a scris Giurgiu pe pagina sa de Facebook.