Mamma mia!

Mare succes de public la Sala Palatului pentru musicalul Mamma mia!

Iată, în sfârşit, un musical ca la carte. Un produs, ba chiar unul industrial, cu succes mare la public. Conceptul nesofisticat, cât se poate de corect politic prin feminismul pe care-l susţine (ba chiar dând peste nas familiei tradiţionale), a făcut ca Mamma mia! să vândă 16.000 de bilete în numai patru zile, la Sala Palatului. Şi, important de precizat, proiectul a fost finanţat de firme private, în totalitate.

Articol publicat pe blogul Despre Opera.

Un succes indiscutabil pe Broadway sau în West End-ul londonez, încă din 1999, Mamma mia! a confirmat şi la Bucureşti. Musicalul are la bază un scenariu simplu şi direct, plin de situaţii amuzante sau serioase, însă muzica trupei ABBA este ceea ce atrage ca un magnet. După aproape patru decenii, ea rămâne la fel de proaspătă, aş putea spune că ABBA reprezintă în muzica pop/disco ceea ce înseamnă Mozart pentru muzica clasică. Toate hiturile lor sunt aici, în acest musical, şi e greu de crezut că cineva ar putea rămâne neimpresionat de ele pe durata spectacolului, oricât ar încerca să-şi reprime nostalgia, sau, în cazul celor tineri, descoperindu-le.

Răzvan Ioan Dincă a asigurat regia spectacolului, influenţând decisiv cursivitatea acestuia, ajutat şi de coregrafia eficace coordonată de soţia sa, Violeta Dincă. Desigur, nu se punea problema unui concept „de autor”, dar dacă la final ţi se pare că spectacolul a durat prea puţin, după ce ai cântat (măcar în gând) aproape trei ore, atunci regia şi-a atins scopul. Cred că decorurile de la Bucureşti au fost cele mai frumoase din istoria acestui musical, amintind pregnant de Santorini (acţiunea se petrece la o pensiune de pe o insulă grecească), iar completarea scenografiei cu proiecţii video foarte literale, dar care adăugau perspectivă sau tentă arhaică imaginilor de pe scenă, a fost o idee cât se poate de reuşită. Luminile au fost excelente, reamintind celor din sală (probabil mulţi dintre spectatori au fost măcar o dată la mare în Grecia) de nopţile, amurgurile şi răsăriturile de soare de la Marea Mediterană.

Artiştii de pe scenă au părut stimulaţi cu toţi de ideea distribuirii lor într-un asemenea blockbuster şi au jucat, au cântat şi au dansat cu mare entuziasm. Horia Brenciu, Aurelian Temişan sau Anca Ţurcaşiu s-au ridicat la nivelul celebrităţii lor, dar Mirela Vaida a avut ceva în plus în ceea ce priveşte naturaleţea şi firescul jocului de scenă.

În fine, muzica a sunat nesperat de bine. Chiar dacă s-a cântat în limba română (adaptarea textelor fiind de bună calitate) şi chiar dacă vocile şi tehnica vocală ale artiştilor români difereau de original, reîmprospătarea aranjamentului instrumental a fost excelentă, piesele sunând parcă mai ritmat şi mai dinamic decât pe ABBA Gold. „De vină” – maestrul de cor al ONB, Daniel Jinga, cel care a dirijat dintr-o mică fosă, bucurându-se chiar şi de o apariţie cameo în rolul preotului, din finalul spectacolului.

După spectacolele de la Bucureşti, Mamma mia! pleacă în turneu la Cluj şi pe litoral. Nu-l rataţi!

Caseta tehnică:

Într-o Sâmbătă, 26 mai, la Sala Palatului

MAMMA MIA!
Scenariul: Catherine Johnson, pe muzică de Benny Andersson şi Björn Ulvaeus
Regia: Răzvan Ioan Dincă; Scenografie/costume: Eli Damanakis; Lumini: Daniel Klinger; Director muzical: Daniel Jinga
Mirela Vaida (Donna), Ana Munteanu (Sophie), Anca Ţurcaşiu (Tanya), Ecaterina Ladin (Rosie), Aurelian Temişan (Sam), Horia Brenciu (Harry), Adrian Nour (Bill), Silviu Mircescu (Sky)
Coregrafia: Violeta Dincă; Dansatori: Bogdan Boantă, Erik Bubui, Lilian Cărăuş, Tatian Gavrilă, Andra Gheorghe, Valentina Hainăroşie, Flavia Mihasan, Marius Moldovan, Svetlana Neagu, Roxana Niculae, Izabela Olariu, Vladimir Palamarciuc, Bianca Patriche, Dan Rima, Alexandru Săndulescu, Irina Strungăreanu, Florin Tănase, Silvia Uceanu