Dan Puric, la interviurile FNT: „Ultima citadelă care nu a fost dărâmată este sufletul românesc”

Dan Puric, la interviurile FNT: „Ultima citadelă care nu a fost dărâmată este sufletul românesc”

„Ultima citadelă care nu a fost dărâmata este sufletul românesc. Deşi se încearcă în ultima vreme asta”, a spus actorul Dan Puric, la Adevărul Live, unde a vorbit despre spectacolul său „Suflet românesc”, aflat în selecţia Festivalului Naţional de Teatru,care se va juca pe data de 26 octombrie, de la ora 19.30, la Teatrul Elisabeta din Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Din necesitate am ajuns la „sufletul românesc”, dintr-un act de disperare. „Ultima citadelă care nu a fost dărâmata este sufletul românesc. Deşi se încearcă în ultima vreme asta. Ceea ce propun eu este o trilogie, ca o mărturisire”, a deschis, luni seară, Dan Puric dialogul în studioul Adevarul Live, în cadrul interviurilor FNT.

„Despre dragoste, suflet, nu se conferenţiază, se mărturiseşte. E un spectacol iubit de public, deşi reclama e minimală. Şi eu nu am nevoie de impresari. Cine mă vrea mă contactează direct. România trebuie contactată direct”, explică în continuare artistul, motivele pentru care a creat spectacolul „Suflet românesc”.

„Pe de altă parte spectacolul e o durere”, mai spune el, „s-a născut dintr-o durere”. Să fii român şi să nu te doară condiţia românului de azi, e imposibil. A fi român azi înseamnă a fi doborât de condiţia la care a ajuns acest popor.”

Avem o mare tradiţie în a căsăpi...

„Tinerii de azi nici vocaţia păcatului n-o mai au, mi-a spus mie un preot. Atunci când vrei să cucereşti un popor fără armată, să-i tai privire spre cer şi rădăcinile”, explică artistul care în ultimii ani umple sălile de conferinţe. „Şi e o strategie care se practică de câţiva ani în România.”

“Dedic acest spectacol poporului roman, frumusetii lui interioare necorupte, care intr-o zi il va ajuta sa se refaca. Iubind aceasta frumusete va avea puterea ca odata plecat in lume sa-i tamaduiasca si pe altii”, spunea despre acest spectacol actorul Dan Puric, una dintre cele mai active personalităţi ale spaţiului cultural din România.

„Este o strategie de defrişare a poporului român, s-au scos voievozii din manuale. Eu fac arta ca un răspuns la atacul asupra patriei mele. Părintele Steinhardt vorbeşte despre felul cum „se descurcă” românul. Toţi românaşii mici „se descurcă”.

A răzbate este cu totul altceva. A îndrăzni nu înseamnă să ai tupeu... Tupeu au secureştii, de îndrăznit, îndrăzneşte omul lui Dumnezeu.

„La noi mila este în sân. Dacă te uiţi la filosofii interbelici au cu toţii această obsesie a omului românesc...

Astăzi ţăranul român nu mai are vocaţia pământului, ţăranul român îl vinde pe câteva mii de euro. Spectacolul meu asta îşi propune, să trezească acest suflet... L-am făcut ca pe un evantai. Arta mea încearcă să surprindă impoderabile, lucruri invizibile. Tăcerea e un limbaj, şi ce nu reuşesc să exprim prin cuvânt, încerc să exprim prin tăcere”, explică artistul felul cum s-a degradat, din punctul lui de vedere, ţăranul român de azi.

Suntem două Românii. România lor şi România mea!

„Există o coaliţie a tăcerilor împotriva valorilor. Este o chestie instituţionalizată, o nesimţire bine controlată. Noi avem un echilibru extraordinar şi tocmai asta se încearcă acum, dărâmarea lui, printr-o punere în lumină a patologicului. Or nu e deloc aşa. Sufletul poporului român n-are a face cu patologicul. Însă acest echilibru sufletesc a fost întotdeauna atacat...”, spune artistul. În basm, când Ileana Cosânzeana e răpită de zmeu, toată împărăţia suferă... Pentru că zmeul e o lepră. Şi la momentul ăla nu apăruseră comisiile care vorbesc despre minorităţi şi apără leprele. Însă ţăranul român nu e aşa. Ţăranul român e hristic.”

„Când am zis că mitocanul are rolul istoric, m-am referit la partea bună, căci orice rău are şi o parte bună...”, îşi explică Dan Puric uvintele folosite într-o conferinţă.  „Dacă-i iei mitocanului micul de pe grătar, el răspunde vehement la asta... deci autentic. Asta e părticica bună. Însă cultvarea prostului gust e o pepinieră în România.”

Scopul este să ajungem la vegetativ, ca să le creezi oamenilor reflexe de animale, asta fac televiziunile. De ce să existe emisiuni unde să fie pusă la treabă inteligenţa românească? Nu există aşa ceva. Calitatea în România are o depresie, e dată la o parte...

„Nu voi merge să votez, nu mai votez de mult”, a spus Dan Puric. „N-am niciun parti-pris politic şi vreau să subliniez asta”.

Vorbind despre moda din televiziunile româneşti, de a filma oameni bolnavi sau cozile de la moaşte unde câte o femeie bătrână e arătată în prim-plan, artistul spuen: „Aş propune o temă de discuţie, e normal să filmezi suferinţa unui om? E la fel şi atunci când se filmează la moaşte... Suferinţa nu se filmează, e lipsă de fair-play, să filmezi viaţa intimă a unui om, asta e ceva ce mă doare, iar asta e o boală venită de dincolo. De ce să faci asta? Ca să hrăneşti ţoapele din România. E o populaţie bolnavă aici, o populaţie îmbolnăvită. Poporul nu e bolnav, populaţia e bolnavă!”

Deranjat de apariţia vulgarităţii în teatru actorul prezent în studioul Adevărul live declară răspicat: „În teatru au intrat atâtea cuvinte murdare, când ar trebui ca teatrul să fie o formă de educaţie.... Or, sufletul românesc nu se racordează la aşa ceva. Eu nu negociez cu gunoaiele. De-aia s-a făcut Big Brother, ca tineretul să nu mai ştie cine este. Eu-ul tău e absorbit de mase. Populaţia devine o turmă... Ei bine, valorile merg pe verticală, de-asta e important ca arta să îşi păstreze adevărul.”

Noi suntem neam voievodali, asta este structura noastră. Ce facem noi aici? Ne jucăm de-a preşedinţii? Regele e rege! E unsul lui Dumnezeu! Întotdeauna regalitatea a însemnat înălţare...

„România n-a ieşit din consecinţele celui de-al Doilea Război Mondial. Eu n-am nimic împotriva conducerii din România. Poporul român suportă reziduurile, 50 de ani de comunism...”

„Mai uşor cauţi şi găseşti adevărul decât să-l mărturiseşti”, declară Dan Puric, în direct la Adevărul Live.

„Ştii cum e un garou care-ţi opreşte sângele? Asta a făcut Securitatea cu banii României... De-asta a plecat tineretul în afară, de-asta e dezastrul ăsta aici!”, constată cu tristeţe artistul.

„Cel mai autentic lucru este gafa. E important să poţi greşi. Nu poţi să dezvolţi un om şi un popor în temperatura asta”, explică regizorul şi profesorul Dan Puric, vorbind despre felul cum tinerii ar trebui încurajaţi să se exprime.

„Simt că lucrurile se degradează cumplit, cu o viteză năucitoare, că România şi toată omenirea a intrat pe un tobogan de degradare. Tehnica asta de a crea o mişcare browniană e ceva teribil, crize etc. toate sunt organizate. La suprafaţă le-a ieşit, în profunzime nu! a spus Dan Puric explicând aproape profetic ceea ce simte că va urma. „În acelaşi timp simt că România e ocrotită. Plăcile tectonice politice sunt incontrolabile pentru cei care vor să controleze România”, mai spune el.

„Să pui cămidă creştină în sufletul fiecăryui român şi aşteaptă că vine Dumnezeu cu mortarul!”, asta mi-a spus părintele Arsenie Papacioc. „Poziţia sufletească e cea majoră în timp. La un moment dat trebuie să priveşti în adâncime. Dacă priveşti în adâncime e ca privirea lui Hristos.”

Chipul României este tragic, dar sublim!

Comunismul nu e condamnat încă. La noi nu e condamnat... Cei care au condamnat comunismul sunt murdari pe mâini, spune Dan Puric vorbind despre felul cum se transmit microbii...

„Eu sunt un prestator de servicii artistice”, declară artistul, vorbind despre şcoala pe care a înfiinţat-o şi care nu este luată în seamă de nimeni şi nu are niciun sediu. „Menirea mea e să nu cedez, să mă ţin de sensul vieţii!” 

Eu nu prea am văzut oameni politici să vină la mine la spectacole. E ca la Festivalul Enescu, nici nu ştiu unde să aplaude. E nevoie de pregătire... dar suntem datori să luptăm. Eu nu cred în speranţă. E de tip uman. Eu nădăjduiesc. Şi important e să-ţi pui nădejdea în Dumnezeu şi dacă ţi-o pui cum trebuie reuşeşti”, a explicat artistul vorbin despre faptul că el s-a născut într-un ghetou comunist şi, totuşi, într-un fel sau altul a ieşit la lumină şi a reuşit să împlinească lucruri importante în viaţă.

„Prea multe socluri pentru mitocani şi impostori s-au creat în ţara asta. Ar trebui dărâmate!

Spectacolul “Suflet romanesc” este o izbucnire de revolta, umor si speranta, o metafora care ridica omul romanesc din mizeria acestei lumi, pentru a-i dezvalui o perspectiva mistica asupra istoriei, de natura sa-l faca sa renasca, o proba de inegalabil talent si o exceptionala virtuozitate in exprimarea artistica.

Spectacolul porneşte de la volumul cu acelaşi titlu ce poate fi considerata o parabola a reconfigurarii spirituale a unei generatii, care, pentru a creste, trebuie sa se uite spre trecut si nu spre viitor. O carte scrisa cu durere şi bucurie, în care sunt reluate o parte dintre motivele cunoscute şi din scrierile anterioare, într-o altă notă, mai gravă.

Dan Puric spune, prin pantomima, povestea iesirii din comunism a poporului roman, a incercarii sale de acomodare la sistemul occidental, cu pretul unor umilinte si a unor suferinte majore, in absenta unei adevarate intelegeri din partea Occidentului.

Scenariul si regia: Dan Puric
Coregrafie dans clasic si modern: Svetlana Zotina
Coregrafie dans grecesc: Amalia Strinopoulou
Coregrafie dans popular: Costica Balarau
Costume: Lili Cenean
Editare coloana sonora: Radu Draganescu
Sunet si lumini: Alin Popa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: