FOTO Radu Beligan către George Mihăiţă, la aniversarea Teatrului de Comedie: „Teatrul nu e al meu,  nici al tău, ci al urmaşilor, urmaşilor noştri“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Teatrul de Comedie din Bucureşti şi-a sărbătorit luni, pe 5 ianuarie, cea de-a 54-a aniversare cu vernisajul unei expoziţii şi un spectacol de gală la care au participat personalităţi de care se leagă direct istoria teatrului: Radu Beligan, primul director al teatrului, regizorii David Esrig şi Lucian Giurchescu, actorul Marin Moraru.

În cadrul galei de aniversare, moderate de Cristina Modreanu şi Cătălin Ştefănescu, au avut loc confesiuni emoţionante ale marilor regizori prezenţi la eveniment: David Esrig şi Lucian Giurchescu.

La un moment dat, după ce George Mihăiţă, actualul director al Teatrului de Comedie, le-a înmânat marilor invitaţi diplome de excelenţă, Radu Beligan, care a înfiinţat acest teatru în 1960, a parafrazat cu umor: „Teatrul de Comedie nu e al meu, nu e al tău, ci e al urmaşilor, urmaşilor noştri".

Regizorul David Esrig, care a emigrat în Germania în 1971, a fost între 1961 şi 1968 regizor la Teatrul de Comedie, unde a pus în scenă: „Mi se pare romantic“, „Procesul domnului Caragiale“, „Umbra“, „Troilus şi Cresida“, „Capul de răţoi“. În 1965 a montat „Umbra“ şi „Troilus şi Cresida“ la Teatrul Naţiunilor (Paris), unde a obţinut Marele Premiu al Teatrului Naţiunilor şi ex-aequo cu Zefirelli, Premiul criticii franceze pentru cel mai bun spectacol străin.

comedie sarboatoare 54

David Esrig a evocat pe 5 ianaurie, pe scena Teatrului de Comedie, figurile unor mari actori cu care a lucrat Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Radu Beligan.

"La Marinuş venea comicul valuri din el, nu era nevoie să-i cer să fie comic. În Franţa, cînd s-a jucat „Troilus şi Cresida“ (n.r. 1965, Teatrul Naţiunilor din Paris), s-a scris despre Marin Moraru că este un actor de 50 de ori mai comic decît André Bourvil, marele lor actor comic. În lucrul cu Marinuş din „Furtuna“ am mers foarte tare pe încrîncenarea lui Caliban, pe tensiunea născută din dispreţul lui faţa de civilizaţia care venea peste el. Marin Moraru, la fel ca Gigi Dinică, a dezvoltat partea dură a personajului său. 
Cum să devii un actor mare, dacă nu faci sacrificii? Nu pot să uit că pe Gigi şi pe Marin i-am scos din spectacolul „Pigulete plus cinci fete“ (n.r. 1961, Teatrul Mic), ei au venit după mine, la Teatrul de Comedie, şi au muncit ca nebunii.  Făceam în acea vreme aranjamente cu portarii, i-am dat unuia vreo 20 de lei să ne lase noaptea în teatru. Îl sunam pe Marinuş, în miez de noapte: „Eşti somnoros?“, „Nu, nu sînt!“.  Şi veneam împreună, cu Gigi şi cu alţii din echipă, să lucrăm şi noaptea. Însă aceşti actori nu se cruţau deloc. Am lansat în a-cea perioadă un dicton: „Dacă tot ne plătesc prost, hai să muncim bine!“.
Toţi aveam lefuri mici dar, cît am repetat, nimeni nu a făcut nici film, nici televiziune, dedicîn-du-se spectacolului trup şi suflet. Mi-amintesc că Dinică mi-a zis la un moment dat: „Andrei Blaier vrea să mă distribuie într-un film, dar nu pot să mă duc pentru că lucrăm la «Furtuna»“.  Asta era atitudinea, deşi Gigi nu avea încă bani atunci să-şi închirieze o locuinţă, în pofida succesului cu spectacolul „Umbra“ (n.r.1963, Teatrul de Comedie). Pe actorii mari nu i-am cunoscut cu ifose, acum însă întîlnesc mulţi actori mediocri, dar plini de ifose. Păcat de ei!  Nu sînt abilitat să fac revoluţii morale, rămîn însă la convingerile mele. Cred cu adevărat în fanatismul în teatru, iar primul pas spre un fanatism artistic este depăşirea comodităţii. Teatrul existenţial, pe care-l practic, se face însă cu o dăruire totală, de sută la sută, a mărturisit David Esrig.

David Esrig făcut turnee cu „Umbra“ şi cu „Troilus şi Cresida“ la Praga, Pilsen Weimar, Chemnitz, Dresden, Bonn. În 1966 a fost invitat cu „Troilus şi Cresida“ şi „Capul de răţoi“ la Bienala de artă de la Veneţia. În 1967 regizorul a participat cu „Troilus şi Cresida“ la Festivalul BITEF, unde a obţinut Marele Premiu împreună cu Grotowski şi Krejca.

În 1968 a pus în scenă „Nepotul“ lui Rameau de Diderot la Teatrul „L.S. Bulandra“ şi „Umbra“ de Schwartz la Teatrul Municipal din Bonn (RFG). A participat în acelaşi an cu „Troilus şi Cresida“ la Festivalul de Teatru de la Viena.

Evenimentul de la Teatrul de Comedie a fost deschis cu vernisajul expoziţiei "Comedia Remix. Un document colectiv. Confesiuni şi perspective 1960-1990", proiect de cercetare realizat de Cristina Modreanu şi Maria Drăghici, la invitaţia directorului Teatrului de Comedie, George Mihăiţă.

Vernisajul a fost urmat de un spectacol de gală, la care au participat personalităţi de care se leagă direct istoria acestui teatru, printre care Radu Beligan, Sanda Toma, David Esrig, Lucian Giurchescu, Marin Moraru. Spectacolul documentar-live regizat de Vlad Massaci a provocat confesiuni în direct moderate de Cristina Modreanu şi Cătălin Ştefănescu, continuând cu o celebrare informală care completează albumul de familie al teatrului.

"Comedia Remix" este un proiect de activare a arhivelor ce va continua pe parcursul anului 2015 cu realizarea unui album al expoziţiei, un film documentar şi o serie de conferinţe pe teme inspirate din descoperirile făcute în urma cercetării. Proiectul aşază evoluţia teatrului în contextul mai larg al epocii, citit din perspectiva culturală, socială şi antropologică, potrivit comunicatului citat.

ISTORIC

comedie sarbatoare 54

Teatrul de Comedie a fost înfiinţat în toamna lui 1960 de către maestrul Radu Beligan.

La 5 ianuarie 1961 era prezentat publicului primul spectacol - Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter.

Dintre actorii care au jucat în primii ani pe această scenă amintim pe Radu Beligan, Ion Lucian, Ştefan Ciubotăraşu, Florin Scărlătescu, Mircea Şeptilici, Dem Savu, Sanda Toma, Liliana Ţicău,  Iarina Demian, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Melania Cîrje, Amza Pellea, Mihai Pălădescu, Dem Rădulescu, Ştefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Valentin Plătăreanu.

Cu un repertoriu dedicat genului comic în marea sa diversitate, de la Shakespeare, Cehov sau Gogol la comedia bulevardieră, teatrul absurdului sau comedia neagra, Teatrul de Comedie este unic în România.

În anii ‘60 Teatrul de Comedie a parcurs o perioadă de sincronizare artistică cu mişcarea teatrală mondială, fapt dovedit de Premiul Teatrului Naţiunilor pentru “cea mai bună participare naţională” obţinut la Paris în 1963 cu spectacolele Rinocerii de Eugène Ionesco, regia Lucian Giurchescu şi Umbra de Evghenii Şvarţ şi Troilus şi Cresida de William Shakespeare, ambele în regia lui David Esrig, ultimul dintre ele obţinând de asemenea şi premiul pentru cel mai bun spectacol.

Turneele din anii 1991-1992 în mai multe oraşe din Marea Britanie, Columbia, Venezuela şi Canada cu spectacolul Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare în regia lui Alexandru Darie au readus Teatrul de Comedie pe cele mai importante scene internaţionale.

În august 2007 spectacolul Revizorul de Gogol, regizat de Horaţiu Mălăele a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional Fringe Edinburgh, prestaţia trupei fiind recompensata cu cronci extrem de elogioase (4 stele din 5) in cotidienele britanice The Times, The Independent, The Sunday Herald.

În 2002 a fost lansat Festivalul Comediei Româneşti - festCO - ce a devenit internaţional la a cincea ediţie - iar în 2006 au fost lansate Concursul de Comedie Românească şi  Gala Comediei Româneşti – toate aceste evenimente devenind puncte de referinţă pe agenda culturala bucureşteană.

Calitatea artistică a companiei noastre, valoarea regizorilor invitaţi să monteze, calitatea spectacolelor lansate în cele mai recente stagiuni, iată câteva dintre atuurile actuale ale Teatrul de Comedie.

Directorii Teatrului de Comedie:
1961 - 1969 Radu BELIGAN
1969 - 1979 Lucian GIURCHESCU
1979 - 1981 Valentin PLĂTĂREANU
1981 - 1990 Silviu STĂNCULESCU
1990 - 1994 Lucian GIURCHESCU
1994 - 1996 Vladimir GĂITAN
1996 - 2002  Dan VASILIU
2002 - prezent George MIHĂIŢĂ

Sanda Toma

comedie sarbatoare 54

Roluri în Teatrul de Comedie

Diana – Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1961
Lucile – Burghezul gentilom de Moliere, regia Lucian Giurchescu, 1961
Maria Cernea – Mi se pare romantic… de Radu Cosaşu, regia Lucian Giurchescu, 1961
Femeia în dilemă – Procesul domului Caragiale de Mircea Ştefănescu, regia David Esrig, 1962
Ellie Dunn – Casa inimilor sfărâmate de G. B. Shaw, regia Radu Penciulescu,  1963
Ofelia – Şeful sectorului suflete de Alexandru Mirodon, regia Moni Ghelerter, 1963
Daisy – Rinocerii de Eugène Ionescu, regie Lucian Giurchescu, 1964 
Cresida – Trolius şi Cresida de William Shakespeare, regia David Esrig, 1965
Nadia D. – Insula de Mihail Sebastian, Crin Teodorescu, 1966
Saşa – Un Hamlet de provincie de A. P. Cehov, regia Lucian Giurchescu 1967
Mado – Sfântu de Eugen Barbu, Sanda Manu, 1968
Liana Stilea – Nic Nic de Anca Bursan şi Gheorghe Panco, Moni Ghelerter,  1968
Dany – Ucigaş fără simbrie de Eugène Ionescu, regie Lucian Giurchescu, 1968
Doamna Fleur – Croitorii cei mari din Valahia de Alexandru Popescu, regia Lucian Giurchescu, 1969
Estelle – Cher Antoine sau Iubirea ratată de Jean Anouilh, regie Lucian Giurchescu, 1970
Teo – Fata Morgana de Dumitru Solomon, regie Mihai Dimiu, 1971
Kattrin – Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1972
Ziţa – O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia Lucian Giurchescu, 1973
Dona Beatrix – Noaptea la Madrid de Daniel Ceccaldi, regia Valeri Moisescu, 1975
Irina – Trei surori de A. P. Cehov, regia Lucian Giurchescu, 1975
Gruşa Vanadza – Cercul de cretă caucazian de Bertolr Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1977
Marie – Hélène – Cinema de Jean Anouilh, regia Horia Popescu, 1979
Charlotta Ivanovna – Livada de vişini de A. P. Cehov, regia Lucian Giurchescu, 1979
Flora Van Huysen – Peţitoarea de Thornton Wilder, regia Valeriu Moisescu, 1979
Elvira – Don Juan de Molière, regia Valeriu Moisescu, 1980
Maude – Harold şi Maude de Colin Higgins, regia Sanda Manu, 1980
Valentina Dimitrievna – Turnul de fideş de Viktor Royov, regie Ion Cojar 1981
Femeia necesară – Există nervi de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu, 1981
Toshie, Zoshida – Strigoi la Kitahama de Kobo Abe, regia Cătălina Buzoianu, 1982
Anna Antonovna Atueva – Procesul de Alexandr Suhovo – Kobîlin, regia György Harag, 1983
Clitemnestra – Misterul lui Agamemnon de Iosif Naghiu, regia Florin Fătulescu, 1984
Domnişoara Berton – Capcană pentru bărbat singur de Robert Thomas, regia Mihai Berechet, 1985
Elinor – Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonţa, 1988
Baroana Duverger – Scaiul de George Fezdeau, regia Ion Lucian, 1989
Doamna de Rosemonde – Legături primejdioase de Cristopher Hampton, regia Alexandru Darie, 1991
Séverine – Papagalul verde de Arthur Schnitzler, regia Lucian Giurghescu, 1991
Anna – Ce ne facem fără Willie?de George Astaloş, regia Liudmila Székely Anton, 1992
Doamna Clackett – Scandal în culise de Michael Frayn, regia Tudor Mărăscu, 1993
Céline – Învaţă-mă, Céline! de Maria Pacôme, regia Lucian Giurchescu, 2011
   

Lucian Giurchescu 

comedie sarbatoare 54

S-a născut la 15 iunie 1930 în Petroşani
A absolvit Regie teatru la Institutul de Teatru din Bucuresti în 1953

Director al Teatrului de Comedie in perioada 1969 – 1979, 1990 – 1994
Primeşte la 7 iunie 2006 ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer

Teatrul de Comedie
Burghezul gentilom de Molière, 1961
Primul om în Cosmos de Victor Bârlădeanu, 1961
Nuntă la castel de Suto Andras, 1962
Şveijk în cel de-al doilea Război Mondial de Bertolt Brecht, 1962
Rinocerii de Eugène Ionesco, 1964
Fizicienii de Fr. Durenmatt, 1965
Un Hamlet de provincie de A.P. Cehov, 1967
Ucigaş fără simbrie de Eugène Ionesco, 1968
Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, 1969
Dispariţia lui Galy Gay de Bertolt Brecht, 1969
Cher Antoine de Jean Anouilh, 1970
Mutter Courage de Bertolt Brecht, 1972
Buffalo Bill şi indienii de Arthur Kopit, 1973
O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, 1974
Trei surori deA.P. Cehov, 1975
Plicul de Liviu Rebreanu, 1976
Cercul de cretă caucazian, de Bertolt Brecht, 1977
Livada de vişini de A.P. Cehov, 1979
Platonov de A. P. Cehov, 1979
3 Havel de Vaclav Havel, 1990
Papagalul verde de Arthur Schnitzler, 1991
Galy Gay de Bertolt Brecht, 2007
Doamne... ce măcel! de Yasmina Reza, 2010

Teatrul Naţional Bucureşti
Cercul de cretă caucazian de B. Brecht, 1962
Nevestele vesele din Windsor de William Shakespeare, 1963
Femeile savante de Molière
Ţăranul baron de Holberg

Teatrul Bulandra
Comedia erorilor, William Shakespeare, 1963

Teatrul Giuleşti
Soldatul fanfaron de Plaut
Doi tineri din Verona de W. Shakespeare
Slugă la doi stăpâni de C. Goldoni
Chiriţa în provincie de V. Alecsandri - regie semnată impreună cu Horea Popescu
Pălăria florentină de Labiche
Puntila şi Matti de B. Brecht
Se caută urgent un Shakespeare de Kiphardt

Teatrul Nottara
Henric al IV- lea de Luigi Pirandello, 1966
Henric al IV –lea de W. Shakespeare,
O casă onorabilă de Horia Lovinescu, 1968
Sonet pentru o păpuşă de Sergiu Fărcăşan, 1964
Jocul dragostei şi al morţii după Romain Roland,

Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Băiatul din banca a doua de Alecu Popovici, 1961
Jocul dragostei şi-al întâmplării de Marivaux, 1962
Trei generaţii de Lucia Demetrius, 1964

Teatrul Sică Alexandrescu Braşov
Icre negre sau fasole de Ghiulio Scanici şi Renzo Tarabusi, 1967

Teatrul Naţional Cluj
Şcoala bârfelilor de Richard Sheridan, 1967

Radio România
Rinocerii de Eugène Ionesco
Lecţia de Eugène Ionesco

Montări în lume
Opera de trei parale de Bertolt Brecht, Teatrul Regal, Copenhaga, Danemarca
Cercul de cretă caucazian de Bertolt Brecht, Århus Teater, Copenhaga, Danemarca
Şveijk în cel de-al doilea Război Mondial de Bertolt Brecht, Teatrul Satiric, Sofia, Bulgaria
Şi caii se-mpuşcă de Mc. Coy, Malmö Stadsteater, Suedia
Androcles şi leul de Aurand Harris, Teatrul Naţional al Tineretului, Tel Aviv, Israel
Regele căcănarilor de Wolinski – Confortes, atelier Teater Göteborg, Suedia
Binefăcătorii de M. Frayn, Malmö Stadsteater, Suedia
Tandreţe de G. Bellon, Drama Teater Göteborg, Suedia
Zbor deasupra unui cuib de cuci de K. Kessey, Malmö Stadsteater, Suedia
Mirosul florilor de Saunders, Theater der Stadt Bonn, Germania
Nu plătim! de Dario Fo, Århus Teater, Danemarca
Băiatul din banca a doua de Alecu Popovici, Theater der Freundschaft, Berlin, Germania
Jacques sau supunerea de Eugène Ionesco, Århus Teater, Danemarca
Cântăreaţa cheală de Eugène Ionesco, Århus Teater, Danemarca
Rinocerii de Eugène Ionesco, STS, Aarhus, Danemarca
Fanny de Pagnol, Teatrul Municipal, Haifa, Israel
Henric al IV –lea de L. Pirandello, Teatrul Naţional Finlandez, Helsinki, Finlanda
Pelicanul de A. Strindberg, Teatrul Regal, Copenhaga, Danemarca
Ubu de A. Jary, Malmö Stadsteater, Suedia
Trei surori de A.P. Cehov, Teatrul Regal, Copenhaga, Danemarca
Domnul vânător de Feydeau, Århus Teater, Danemarca
Domnul vânător de Feydeau, Teatrul Naţional Finlandez, Helsinki, Finlanda
Nopţi la Madrid de Calderon de la Barca, Malmö Stadsteater, Suedia
Femeile savante de Molière, Théâtre du Bois de Coulonge, Québec, Canada
Dom Juan de Molière, Århus Teater, Danemarca
Henric al IV –lea de W. Shakespeare, Århus Teater, Danemarca
Lysistrata de Aristofan, Studio STS, Copenhaga, Danemarca

Turnee, festivaluri
Şveijk în cel de-al doilea Război Mondial de Bertolt Brecht - URSS
Cercul de cretă caucazian de Bertolt Brecht - Rusia, Ucraina
Rinocerii de Eugène Ionesco – R.F. Germania, Cehoslovacia, “Theatre des Nations” –Franţa, Israel
Ucigaş fără simbrie de Eugène Ionesco – Polonia, “Finlanda Festival” – Finlanda, “Festival BITEF” – Iugoslavia
Cher Antoine de Jean Anouilh – Ungaria, Bulgaria
Dispariţia lui Galy Gay de Bertolt Brecht – “Berliner Festwoche” – Germania, Suedia, Ungaria, Bulgaria
Buffalo Bill şi indienii de Arthur Kopit - “Berliner Festwoche” – Germania, Suedia
O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale - “Berliner Festwoche” – Germania, Suedia, Danemarca, Rusia
Platonov de A. P. Cehov – Suedia, Danemarca
Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu – Ungaria, Bulgaria
Livada de vişini de A.P. Cehov – Serbia, Slovenia
Plicul de Liviu Rebreanu – Rusia, Ucraina

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite