Festivalul de Teatru de la Sibiu. Matei Vişniec: "Ce trişti erau clovnii mei când au plecat în Franţa"

Festivalul de Teatru de la Sibiu. Matei Vişniec:

Compania Umbral din Franţa a interpretat "Cabaretul cuvintelor" la Sibiu  FOTO: Dragoş Dumitru

În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (8-15 iunie) s-au jucat trei spectacole după textele dramaturgului român stabilit la Paris: "Cabaretul cuvintelor", în două montări diferite, realizate în Franţa, şi în România, şi "Sufleurul fricii", cu actriţa Ioana Crăciunescu, jucat la Cetatea Cisnădioara.

Ştiri pe aceeaşi temă

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) s-a terminat duminică seară, în foc de artificii, după zece zile de maraton teatral, la care au participat peste 2500 de artişti şi invitaţi din 70 de ţări.

 În "Cabaretul cuvintelor", dramaturgul Matei Vişniec ne propune o călătorie subiectivă într-un dicţionar interior, într-o lume în care cuvintele nu depind de om. Cuvintele trăiesc independent de om, se amuză şi se joacă, se înfruntă şi se iubesc, se supără unele pe altele şi se revoltă. Matei Vişniesc s-a născut în 1956 la Rădăuţi, în Bucovina. A studiat filosofia la Bucureşti, a devenit membru fondator al Cenaclului de luni, s-a remarcat ca dramaturg chiar şi când piesele îi erau interzise. Din 1987 trăieşte la Paris şi scrie teatru în franceză. De atunci numele său s-a aflat pe afişe în peste 30 de ţări. Din 1990 lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. În Franţa piesele sale sunt editate la Actes-Sud Papiers, Lansman, L'Harmattan, Espace d'un Instant. Între două ţări, între două culturi, între limba română şi cea franceză, Matei Vişniec circulă, trece de la un gen literar la altul, caută şi experimentează cuvântul sub semnul unui ideal care ţine de sens şi de irepetabilitate. În România, în perioada 30 mai – 6 iunie s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Zilelor „Matei Vişniec”.

 Spectacolul "Cabaretul cuvintelor"  s-a plimbat prin România în cadrul Zilelor Matei Vişniec.  Cât de mult i-a plăcut Companiei Umbral din Franţa să poposească şi la Sibiu pe 12 iunie?

După "Zilele Matei Vişniec" am plecat la Sibiu, ultima etapă şi pentru trupa franceză, compania Umbral, care a jucat cu o forţă şi cu o energie deosebite la Teatrul Gong "Cabaretul cuvintelor"… Nu pot să vă spun ce trişti erau clovnii mei pe data de 12 iunie cînd au trebuit să urce în autobuzul lor ca să plece înapoi spre Franţa. România i-a marcat pe cei 9 francezi, au descoperit o ţară despre care nu ştiau de fapt mai nimic, sau ştiau lucruri deformate. Acum tot ce îşi doresc este să revină în România, poate pentru alte festivaluri. 

Tot la Sibiu mi-am văzut o altă montare cu textele mele reunite sub titlul "Cabaretul cuvintelor", un spectacol al studenţilor de la actorie, este vorba de clasa doamnei Miriam Cuibus. O extraordinară declanşare de energie, de talent şi de imaginaţie, spectacolul mi-a rămas în memorie şi m-a uns pe suflet. Tot la Sibiu am mai avut, în biserica fortificată de la Cisnădioara, un "one woman show": Ioana Crăciunescu a prezentat monologul meu "Sufleurul fricii".

"Am încercat să construim poduri culturale în Franţa şi România"

Cum au fost "Zilele Matei Vişniec", aflate la ediţia a doua, festival itinerant desfăşurat la Botoşani, Rădăuţi, Suceava, Vatra-Dornei, Bistriţa?

George Banu a onorat invitaţia mea de a veni în nordul Moldovei şi în Bucovina şi sunt sunt foarte mulţumit că ne-a oferit timp, talent, energie şi competenţă. Neobosit, mereu interesat de dialog şi de noi descoperiri, George Banu a dat conferinţe la Botoşani, la Radauţi, la Suceava şi la Vatra Dornei. Si-a lansat cărţile, a dat autografe, a dat interviuri, am făcut împreună şi o emisiune la televiziune… Puţini oameni există în Europa care să fie atît de competenţi ca George Banu în ce priveşte arta spectacolului şi tendinţele din teatrul contemporan. Eseurile sale sunt, şi ele, în Franţa şi în România, adevărate surse de deliciu intelectual, chiar şi pentru oameni care nu văd atîtea spectacole precum George Banu. Extrem de interesantă a fost în special expunerea sa la Universitatea din Suceava, unde timp de o oră George Banu a avut timp să dezvolte două subiecte gemene "De ce mergem la teatru? / De ce nu mergem la teatru?", şi să răspundă apoi multor întrebări.

Ca şi mine, George Banu consideră că teatrul este un spaţiu de cultivare prin dialogul cu artele, precum şi de socializare. Ca şi el, încerc şi eu să construiesc poduri culturale în Franţa şi România.

Al doilea invitat de onoare al acestei manifestări a fost directorul Teatrului Naţional din Iaşi, Cristian Hadgi-Culea, regizor, fost director al televiziunii române, care şi el le-a vorbit sucevenilor despre importanţa teatrului şi a rolului pe care acesta îl are în formarea tinerilor. De altfel anul acesta am lansat şi un concurs naţional de teatru scurt, în atenţia elevilor.

 

Ce manifestări au fost în cadrul acestui turneu, desfăşurat între 30 mai şi 6 iunie?

Anul acesta festivalul nostru pornit din Bucovina a "captat" atenţia publicului din mai multe oraşe: Botoşani, Suceava, Rădăuţi, Vatra-Dornei şi Bistriţa. Spun "festivalul nostru" pentru că eu nu fac decît să propun spectacole, teme de dezbatere şi să particip cu energia mea la faţa locului, dar greu cade pe Clubul Rotary şi pe mai mulţi prieteni de-ai mei, în frunte cu poeta Carmen Veronica Steiciuc (care este un geniu al organizării), cu avocatul Traian Andronachi, cu numeroşi profesori şi jurnalişti, cu Traian Apetrei, directorul teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani… O enormă mişcare de benevolat cultural s-a dezvoltat în jurul acestor "Zile Matei Vişniec". Ideea noastră este de a propune spectacole gratuite, diverse şi incitatante, tocmai pentru a stimula gustul pentru această artă totală care este teatrul. Si mai ales ideea noastră este de a provoca discuţii, după spectacol, între actori şi public, între regizori şi spectatori…

Compania Umbral care a venit din Franţa s-a adaptat de fiecare dată în săli cu diverse grade de dotare. Iar uneori a mizat pe improvizaţii, de exemplu la Sinagoga din Bistriţa (devenită, datorită unui om cu totul şi cu totul deosebit, Gavrilă Ţărmure, un sublim spaţiu de spectacol şi de lăcaş al artelor).

Anul acesta festivalul nostru cu iradiere locală, ajuns la a doua ediţie, a avut un anumit "program" didactic: am avut în program un mare spectacol al Teatrului Naţional din Iaşi (piesa mea "Negustorul de timp", în regia lui Ovidiu Lazăr, care se joacă de cinci ani), am avut o trupă de clovni profesionişti de teatru din Franţa, o trupă de actori marionetişti de la Bucureşti (cu două mari talente, Eliza Păun şi Dan Codreanu), un spectacol interactiv (pornind de la piesa mea "Angajare de clovn") adus de o companie independentă şi avîndu-l ca vedetă pe Adrian Păduraru…  Nu au fost multe spectacole, dar ele s-au succedat ca o expresie a diversităţii de abordate artistică. La Botoşani am am avut ocazia să-mi văd un spectacol care se joacă acolo de 9 ani  (după piesa mea "Tara lui Gufi") creat cu elevi, şi în care s-au perindat mai multe generaţii de tineri.

62.000 de spectatori pe zi la Festivalul de Teatru de la Sibiu


„În perioada 8-15 iunie, am avut o medie de 62.000 de spectatori pe zi şi 350 de evenimente susţinute în 66 de spaţii“, a declarat Constantin Chiriac, directorul FITS. „Prin marii regizori români şi străini, prin spectacolele de teatru, dar şi prin cele de stradă, de muzică şi dans, prin lansările de carte şi conferinţele cu mari personalităţi ale culturii lumii, spectatorii au reuşit să înţeleagă ce înseamnă magia unui festival, care iată a ajuns la a XXI-ediţie“, a punctat el. Pentru al doilea an, Constantin Chiriac, directorul festivalului, alături de Iohannis Klauss, primarul Sibiului, au ocordat sâmbătă seată, şapte stele pe Aleea Celebrităţilor din Sibiu. 

Ceremonia dezvelirii stelelor a fost urmată de o gală cu covor roşu, transmisă în direct pe TVR1.  Alături de coregraful Gigi Căciuleanu, au mai primit stele tipogaful şi librarul sas Martin Hochmeister (post mortem, 1740-1789), dramaturgul Radu Stanca (postmortem, 1920-1962), regizorul englez Peter Brook, regizorul rus Lev Dodin, regizorul german Peter Stein,  regizorul polonez Krystian Lupa. „Aceştia vor deveni simbolic oameni ai cetăţii“, a declarat Constantin Chiriac.

Printre spectacolele de top din festival au fost „Iubire şi intrigă“, în regia rusului Lev Dodin, „Oidip rege“, în regia lui Silviu Purcărete (cu Constantin Chiriac în rolul lui Oidip şi Ofelia Popii în rolurile Iocasta şi Antigona), „Orhidee“, în regia italianului Pippo Delbono, şi spectacolul de dans„Decadance“ al israelienilor de la Batsheva Ensemble.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările