Cu „Pădurea spânzuraţilor“, Radu Afrim scoate istoria din muzeu la Teatrul Naţional

Cu „Pădurea spânzuraţilor“, Radu Afrim scoate istoria din muzeu la Teatrul Naţional

Scenă din „Pădurea spanzuraţilor“              FOTOGRAFII:Florin Ghioca

Un text puternic şi modern, revelat altfel de un regizor care nu se teme de provocări : „Pădurea spânzuraţilor“, după romanul lui Liviu Rebreanu, în viziunea lui Radu Afrim, este gata de prima întâlnire cu publicul, sâmbătă,15 decembrie, pe scena mare a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Spectacolul lui Radu Afrim după Padurea spânzuraţilor a lui Liviu Rebreanu descoperă uriaşa poezie a unui text puternic şi modern şi îşi propune să se adreseze în primul rând tinerilor de azi. Reinterpretând în stil propriu o operă majoră a literaturii române, regizorul o transpune în universul său imaginativ, atât de specific, îi descoperă sensuri noi, pornind de la premiza că romanul lui Rebreanu nu este un roman de război, ci unul psihologic.
„Nu vreau să pun în scenă cartea lui Rebreanu, vreau să chestionez puţin ce s-a întâmplat cu noi în suta asta de ani şi unde suntem… S-ar putea să fie ambiţios, riscant, kitschos, greşit, dar aş vrea să pun faţă în faţă soldaţii aceia care au luptat pentru ceva atunci, deşi mulţi nu ştiau pentru ce luptă, cu nişte tineri din zilele noastre, cu nişte dialoguri şi întrebări … Ce aţi făcut în 100 de ani, cine eram noi la vârsta voastră, ce am făcut… Mi se pare că prea vorbim despre istoria noastră recentă ca despre ceva de muzeu. Eu vreau să scot aceşti sodaţi din muzeu, şi această carte, şi să văd dacă există un dialog între oamenii de azi şi cei care au trăit atunci.

Este de fapt o comandă de Centenar, Caramitru mi-a sugerat să fac Pădurea Spânzuraţilor, şi Caramitru are mână bună, el mi-a sugerat să fac şi Năpasta… Este singura dată când un director de teatru îmi spune ce să fac şi pe mine mă ajută… Departe însă de mine festivismul ăsta din jurul Centenarului…” a explicat într-o recentă întâlnire cu presa, regizorul Radu Afrim.

Departe şi de orice formă de naţionalism, spectacolul său provoacă la o reflecţie lucidă asupra stării naţiei, la o confruntare clară cu trecutul nostru istoric, un dialog între vocea prezentului şi vocea istoriei. O voce surdă, şoptită sau răspicată, insinuantă sau răscolitoare, prin care evenimentele unei lumi sfârtecate de masacre rostesc adevăratul lor nume în faţa timpului, o voce care are timbrul specific şi intonaţia regizorului Radu Afrim.


Utilizând întreaga suprafaţă a uriaşei scene a Sălii Mari, scenograful Cosmin Florea şi echipa sa creează un spaţiu de joc de o rară spectaculozitate, în acord cu viziunea regizorală.
Dau viaţă lumii romanului, dar şi universului afrimian actorii: Alexandru Potocean (în rolul lui Apostol Bologa), Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Natalia Călin, Ada Galeş, Florin Călbăjos, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea, Liviu Popa, Cristian Bota, Alexandru Chindriş, Octavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Galer, Flavia Giurgiu, Cosmin Ilie, George Olar, Ciprian Valea, Tiberiu Enache, Silviu Mircescu, Bogdan Iacob, Vlad Ionuţ Popescu, şi li se alătură Lenuţa Purja, Teodora Purja, două interprete de valoare ale cântecului popular.

Coregrafia este semnată de Andrea Gavriliu. Video mapping: Andrei Cozlac.
Pădurea spânzuraţilor este o montare amplă, profundă, neliniştitoare, semnată de un artist special, al cărui talent a depăşit de multă vreme graniţele ţării, şi care se declară, fără urmă de emfază sau alte atribute legate de provenienţă, pur şi simplu român.
Iar întrebarea tulburătoare sub care se desfăşoară evenimentele dramatice evocate în spectacol este una care, sfidând festivismele, obligă la o reflecţie mai profundă: Cum ne raportăm noi, cei de azi, la compatrioţii noştri de acum 100 de ani !?? … Reflecţie care se adresează unui public de toate vârstele.
Premiera spectacolului va avea loc duminică, 16 decembrie, ora 19.00, la Sala Mare. Următoarea reprezentaţie se joacă pe 19 decembrie, cu casa închisă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: