Autismul simulat al ministrului Ionuţ Vulpescu pune în primejdie funcţionarea Teatrelor din România

Într-una dintre nenumăratele lui apariţii televizate din aceasta săptămână, preşedintele PSD, dl. Liviu Dragnea, a adus nemăsurate elogii guvernului condus, aşa, de ochii lumii, de dl. Sorin Grindeanu. Când e limpede pentru toată lumea că dl. Grindeanu este cu adevărat prim-ministru cam tot la fel cum este autor de cărţi. Fie ele apărute tocmai la Caransebeş. Mare metropolă culturală.

Dl. Dragnea a început prin a-l lăuda pe dl. Grindeanu care s-ar fi obişnuit repede şi bine cu hainele şi pălăria de prim-ministru, care fie vorba între noi îi cam cade pe ochi, pentru ca apoi să-i binecuvânteze pe atât de dinamicul ministru al Sănătăţii, dl. Florian Bodog, care colaborează excelent cu dl. Nicu Bănicioiu şi pe dl. Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.  Un singur defect au respectivii. Şi nu doar ei.Ci toţi miniştrii. Stau prost- zice dl. Liviu Dragnea- la capitolul comunicare. Nu ştiu să îşi facă cunoscute realizările. Carevasăzică, nu le au cu vorbele.

Numai că- ghinion!- atât de generoasele laude ale preşedintelui PSD, au fost contrazise de realitate. În şedinţa de guvern de miercuri, premierul Grindeanu s-a văzut obligat să îl mustre pe dl. Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, din cauza faptului că spitalele şi farmaciile duc o lipsă cronică de vaccin împotriva rujeolei. Şi tot miercuri a fost dat publicităţii comunicatul Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ referitor la necesitatea restrângerii activităţii sale artistice ca urmare a efectelor perverse ale măririlor de salarii cu 50%. Măriri decise de PSD ca o măsură electorală şi puse în aplicare ca urmare a unei OUG cu care se tot laudă şi despre care vorbeşte cui are vreme de pierdut ca să-l asculte dl. Ionuţ Vulpescu. Căci dl. Vulpescu e vorbăreţ, nu glumă. Atunci când vrea el şi când îi cade lui bine, fireşte!

Nimeni nu contestă că creşterile salariilor artiştilor erau obligatorii. Nu puteai să îi ceri la infinit unui actor tânăr să facă performanţă când avea în cel mai bun caz o leafă de 1000 de lei pe lună. Salariile au fost mărite de la 1 februarie. Foarte bine. Numai că nu au fost crescute în consecinţă bugetele anuale ale instituţiilor de spectacole. Nici ale celor din subordinea autorităţilor locale şi judeţene care ar putea fi bănuite că ar vrea să saboteze binefacerile guvernării PSD-ALDE, atunci când sunt de altă culoare politică, nici ale celor din subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Deci privegheate îndeaproape, chiar direct de dl. Vulpescu însuşi.

Dacă până pe la mijlocul lui martie, directorii, botezaţi manageri, sperau că se vor descurca cumva totuşi, cu toate că sunt situaţii în care cheltuielile de personal au ajuns să deţină chiar şi 72% din totalul bugetului (e cazul unui Teatru Naţional, aflat, aşadar, în parohia d-lui Vulpescu), aşa că de unde bani pentru producţie şi utilităţi, în vremea din urmă optimismului moderat a început să-i ia locul pesimismul. Pe alocuri chiar disperarea.

Unde mai pui că întocmită pe genunchi, ordonanţa de urgenţă a adus cu sine aberaţii de ierarhii de natură să creeze tensiuni între angajaţii instituţiilor de spectacole. Le-a dat expresie scrisoarea făcută publică de d-na Dorina (Teodora) Lazăr, directorul Teatrului Odeon.

Pe adresa d-lui Vulpescu a plouat cu tot felul de scrisori, de adrese, de mailuri. Mai toate rămase fără răspunsuri. Dl. Vulpescu, de data aceasta, e tăcut. Adică, vorbeşte tăcere, ca să parafrazez titlul celui mai recent spectacol al Gianinei Cărbunariu. Dl. ministru preferând să mimeze că pentru domnia-sa problema nu există. Şi că nu avea dreptate marele dramaturg Hamlet (bâlba domnului ministru este arhicunoscută) când atrăgea atenţia că e ceva putred în Danemarca.

Iată însă că încet-încet putregaiul iese la suprafaţă. Mă aştept ca în săptămânile ce vor veni anunţuri precum cel al Teatrului Tineretului să se multiplice.

Sunt însă mult mai puţin sigur că dl. Ionuţ Vulpescu va renunţa să mimeze autismul. Nu-l lasă disciplina de partid şi guvernamentală.