Actriţa Ofelia Popii, "Margareta" de la Sibiu, în spectacolul "Maestrul şi Margareta"

Actriţa Ofelia Popii,

Ofelia Popii, cunoscută pentru rolul Mefisto din "Faust-ul" lui Silviu Purcărete, interpretează rolul Margaretei în spectacolul "Maestrul şi Margareta" de la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu           FOTO: Paul Băilă

„Maestrul şi Margareta”, o adaptare după romanul omonim al scriitorului rus Mihail Bulgakov, coproducţie România-Ungaria a Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu & Maladype Theatre, s-a jucat aseară în două reprezentaţii, cu distribuţii parţial diferite, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu(FITS), desfăşurat între 7-16 iunie.

Considerată una dintre cele mai importante opere ale secolului XX, capodopera romancierului Mihail Bulgakov, „Maestrul şi Margareta”  tratează tema eternei lupte dintre bine şi rău, dar şi a liberului arbitru printr-o fascinantă poveste de dragoste ce are loc într-un peisaj suprarealist al Uniunii Sovietice.

Montarea de pe scena Teatrului Naţional din Sibiu este o adaptare ce combină proiecţii video cu momente muzicale live, iar ideea decorului îşi găseşte inspiraţia într-o biserică armenească veche descoperită de regizor în Polonia. Spectacolul are scenografia semnată de Velica Panduru, iar ilustraţia muzicală de Zeno Apostolache.

Actorul Marius Turdeanu interpretează rolul Maestrului, iar Ofelia Popii, rolul Margaretei. 

Versiunea spectacolului cu Mariana Mihu, în rolul lui Woland -  un Satana contorsionat de propriul rău - dă un plus de valoarea variantei cu această distribuţie.Maestrul şi Margareta” este o co-producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi a Teatrului „Maladype” din Budapesta.

Spectacolul, cu două distribuţii parţial diferite, care s-a jucat aseară în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru în două reprezentaţii, are o durată de două ore şi treizeci de minute şi nu este recomandat celor sub 12 ani.

Un spectacol celebru, de neuitat, după romanul lui Bulgakov, a fost cel al Cătălinei Buzoianu din anii 80 de la Teatrul Mic din Bucureşti, care i-a avut în distribuţie, în rolurile principale, pe Ştefan Iordache, Valeria Seciu.

Petiţie către Stalin

Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelaşi amestec de satiră, fantastic şi tragism care e amprenta operei sale. Născut la Kiev în 1891, în familia unui profesor de teologie, studiază medicina, pe care o practică vreme de patru ani (1916–1920), pe front şi în spitale de provincie. Devine dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale soţii, reuşeste să-şi învingă dependenţa. În 1920 abandonează medicina pentru a se dedica scrisului. Intră în lumea teatrului, iar piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului "Garda Albă", are mare succes, fiind considerată un "Pescaruş" al noii generaţii de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofiţerii Albi face ca piesa să fie interzisă, dar paradoxal este, în acelasi timp, piesa preferată a lui Stalin. Din 1929 nu i se mai publică nicio carte şi nu i se mai joacă nicio piesă.

Trăind la limita supravieţuirii, Bulgakov se vede silit să-i trimita dictatorului o petiţie, apoi, într-o scrisoare adresată guvernului sovietic, să vorbeasca despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator a cărui existenţă este ameninţată. Scrisoarea ramane celebra atat ca model al disidentei asumate, cât şi prin efectele ei neaşteptate. Trei săptămani mai târziu, primeste un telefon bizar direct de la Stalin, ân urma căruia, deşi Bulgakov crede că a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rămân însă nepublicate.

Soţia lui Bolgakov, model pentru Margareta

În ultimul deceniu al vieţii scrie cu frenezie, temându-se că nu va termina romanul "Maestrul şi Margareta". Ultimele corecturi le face in 1940, pe patul de moarte, orb, dictând soţiei sale, Maria Sergheevna, care este, de altminteri, chiar modelul Margaretei.

Ce poate salva o lume în care răul produs metodic de om nu mai lpsa loc nici unui strop de speranţă? Bineînţeles, nimic din elementele lumii paralizate. Şi atunci e nevoie de ceva din afară. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland şi se amuză să pună pe jar Moscova, oraşul unde Maestrul si Margareta încearcă să-şi trăiasca iubirea. Departe în timp şi spatiu, Pontius Pilat îl judecă pe Iisus. Planurile alunecă unul spre altul, întâlnindu-se într-o poveste a suferintei şi a sacrificiului şi, abia astfel, ceea ce nu poate fi rostit în viaţa de la Moscova se spune în cer. Împânzit de date autobiografice, de aluzii livreşti, religioase, demonologice, ezoterice, monumentalul roman al lui Bulgakov dă impresia paradoxala că a fost scris dintr-o suflare, antrenându-şi cititorul în iureşul nebunesc al întâmplarilor din Moscova anilor '30.

Din distribuţia spectacolului de la Sibiu fac parte actorii Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Adrian Neacşu, Mariana Mihu, Ákos Orosz, Ema Veţean, Pali Vecsei, Serenela Mureşan, Zoltán Lendváczky, Eduard Pătraşcu, Erika Tankó Adrian Matioc, Cătălin Pătru, Ciprian Scurtea, Diana Fufezan, Florin Coşuleţ, Mihai Coman, Viorel Raţă, Dan Glasu, Vlad Robaş, Cristina Ragos, Arina Ioana Trif, Gabriela Neagu, Eva Ungvari şi Sanda Anastasof. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările